Stiri nationale
Românii pot circula liber în Spațiul Schengen. În ce condiţii mai fac controale poliţiştii de frontieră
Începând cu 1 ianuarie 2025, românii pot circula liber pe rutele terestre în Spațiul Schengen, marcând un moment istoric în integrarea europeană a României.
Decizia a fost luată pe 12 decembrie 2024, când miniștrii de Interne ai Uniunii Europene au aprobat eliminarea controalelor la frontierele interne pentru România și Bulgaria, arată playtech.ro
Acest pas important vine după ce, din 31 martie 2024, România a aderat la Schengen pe rutele aeriene și maritime.
Ce presupune eliminarea controalelor terestre
Accesul complet în Spațiul Schengen înseamnă că românii nu vor mai fi opriți pentru verificarea documentelor de călătorie la granițele cu Bulgaria și Ungaria. În plus, cozile la punctele de trecere a frontierei vor deveni istorie.
Totuși, cetățenii trebuie să aibă asupra lor acte de identitate valabile, deoarece controalele aleatorii vor continua în primele șase luni. Acestea vor fi efectuate de polițiștii de frontieră pe baza analizelor de risc.
Punctele de trecere unde controalele vor fi eliminate
La frontiera cu Bulgaria:
- Puncte rutiere: Giurgiu, Vama Veche, Calafat, Bechet, Zimnicea și altele.
- Puncte feroviare: Giurgiu, Negru Vodă, Calafat.
- Puncte portuare: Giurgiu, Turnu Măgurele, Bechet.
La frontiera cu Ungaria:
- Puncte rutiere: Nădlac, Borș, Petea, Cenad, și altele.
- Puncte feroviare: Curtici, Episcopia Bihor, Valea lui Mihai.
Pe Dunărea interioară:
- Puncte portuare: Cernavodă, Brăila.
Controalele aleatorii și prevenirea riscurilor
Reprezentanții Poliției de Frontieră au subliniat că, deși controalele sistematice au fost eliminate, verificările aleatorii vor continua pe o rază de 30 de kilometri de la graniță. Aceste măsuri vizează combaterea migrației ilegale și a infracționalității transfrontaliere.
Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a declarat că România va investi în continuare în tehnologie și logistică pentru a proteja frontierele externe ale Uniunii Europene.
Aderarea completă a României la Schengen a fost primită cu entuziasm atât de autorități, cât și de mediul economic, adaugă playtech.ro
Eliminarea controalelor va facilita transporturile internaționale, reducând timpul petrecut la granițe și contribuind la creșterea comerțului și turismului.
Statele membre Schengen și excepțiile
Spațiul Schengen include majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, precum Austria, Germania, Italia, Spania, Franța, dar și țări precum Elveția, Norvegia și Islanda. Aceste ultime state nu fac parte din UE, dar aplică regulile Schengen.
Intrarea deplină în Spațiul Schengen este considerată un moment de cotitură pentru România. Eliminarea barierelor la frontierele terestre vine cu beneficii economice și sociale semnificative, consolidând integrarea europeană a țării și facilitând libera circulație pentru toți cetățenii.
Sursa foto: Express de Banat
Stiri nationale
Litoralul românesc, o destinație sigură, susține șeful Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor
După o lună de controale, reprezentanții Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor au ajuns la concluzia că serviciile sunt mai bune în acest sezon pe litoralul românesc.
Peste 200.000 de turiști se află zilele acestea în stațiunile de la malul mării, fapt ce se vede și în numărul mare de clienți aflați la restaurantele și cluburile din zonă, potrivit romania-actualitati.ro
Litoralul românesc este sigur, susține Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, care, după o lună de controale, a ajuns la concluzia că serviciile sunt mai bune în acest sezon.
- Cu toate acestea, neregulile nu au dispărut în totalitate, iar inspectorii ANPC au dat peste 800 de amenzi, în valoare de 4,5 milioane de lei.
Șeful ANPC, Csaba Békési, a declarat că scopul principal rămâne prevenția și educarea operatorilor și le recomandă românilor să aleagă litoralul de la noi, potrivit Radio România Constanța
Csaba Békési: „Litoralul românesc este o destinație sigură, mai ales în contextul economic și geopolitic existent. Este o destinație care, din punct de vedere financiar, este mult mai potrivită decât orice altă destinație. De multe ori, eu, ca sociolog, nu înțeleg cât de ușor putem să achităm o notă de 30 de euro și cât de scump ni se pare o notă de 150 de lei. Am văzut foarte multe exemple de „așa da”. Merită toată aprecierea noastră să ajungă informația la cât mai mulți consumatori, astfel încât alegerea să fie clară: litoralul românesc.”
Sursa foto: romania-actualitati.ro
Economie
Sesiune de depunere a proiectelor cu finanțare pentru energie în agricultură
În perioada 15 iunie – 14 august se desfășoară cea de-a treia sesiune de depunere a proiectelor în cadrul Schemei de ajutor pentru sprijinirea investiţiilor în capacităţi de producere a energiei din surse regenerabile destinate autoconsumului în sectorul agricol, industria alimentară și domeniul îmbunătăţirilor funciare.
Pentru această sesiune este disponibil un buget total de 265 de milioane de euro, potrivit Ministerului Agriculturii.
De asemenea, se precizează faptul că solicitanţii pot depune mai multe proiecte, dacă investiţiile vizează locuri de producţie diferite, dar cu încadrarea în limita sumei de 20 de milioane de euro pentru fiecare beneficiar.
Sursa foto: pexels.ro
Economie
La sfârşitul lunii august, şoferii vor putea circula pe autostradă direct de la Bucureşti până la Bacău
Autostrada Moldovei prinde contur. Peste doar trei luni, la sfârşitul lunii august, şoferii vor putea circula pe autostradă direct de la Bucureşti până la Bacău. Directorul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Cristian Pistol, a anunţat că lucrările pe lotul Răcăciuni – Bacău au ajuns deja la un stadiu fizic de aproape 75%, potrivit romania-actualitati.ro
Constructorul român a mobilizat pe şantier un număr record de 1.500 de muncitori şi 600 de utilaje, lucrând în ritm alert pentru a recupera întârzierile provocate de ploile torenţiale de la mijlocul acestei luni.
La finalul verii, noul tronson de peste 60 de kilometri dintre Adjud şi Bacău va fi conectat la reţeaua deja existentă. În total, Moldova va avea o legătură rapidă de peste 310 kilometri de autostradă continuă până la Bucureşti.
Cea mai complexă lucrare de pe acest traseu este viaductul de la kilometrul 83, o structură impresionantă de peste un kilometru lungime, unde constructorii montează deja tablierul metalic.
Proiectul, în valoare de peste 1,6 miliarde de lei, este finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Reziliență.
Sursa foto: Economica.net




