Consiliul Uniunii Europene a deschis proceduri oficiale de deficit excesiv contra a șapte state membre (Franţa, Italia, Belgia, Ungaria, Malta, Polonia şi Slovacia) şi a decis, în cazul României, să mențină deschisă procedura existentă, transmit agențiile de știri DPA şi Euronews.

Într-un comunicat al Consiliului UE se arată că „România, care este în procedura de deficit excesiv din 2020, nu a luat măsuri eficiente pentru a-şi corecta deficitul şi, prin urmare, procedura ar trebui să rămână deschisă”.

Procedurile de deficit excesiv au ca scop ținerea sub control a datoriilor publice şi deficitelor de către statele vizate.

• În 2023, Italia a avut cel mai ridicat deficit (7,4% din PIB), urmată de Ungaria (6,7%), România (6,6%), Franţa (5,5%), Polonia (5,1%), Malta şi Slovacia (ambele 4,9%) şi Belgia (4,4%).

Conform regulilor UE, datoria şi deficitul public ale unei țări nu pot depăși 3% din PIB, statele având însă posibilitatea de a negocia trasee de ajustare cu Comisia Europeană (CE) în planuri pe patru ani, care pot fi extinse la şapte ani, dacă se adoptă reforme şi investiţii.

Strategia României în această problemă este de a încheia cu CE un nou acord pe deficitul bugetar, cu durata de 7 ani, timp în care să realizeze cel puțin reformele din PNRR, potrivit ministrului finanţelor, Marcel Boloş.

• ministrul Finanțelor Publice a dat asigurări că ajustarea deficitului nu se va face prin creşteri de taxe şi impozite care să afecteze oamenii şi mediul de afaceri.

În primele şase luni din 2024, România a avut un deficit de 63,67 miliarde de lei (3,6% din PIB), mult peste cel de 37,21 miliarde de lei (2,32% din PIB) aferent intervalului similar din 2023, potrivit datelor furnizate de Ministerul de Finanţe.

Referitor la această stare de fapt, sindicaliştii din Blocul Naţional Sindical (BNS) au transmis marți, 30 iulie 2024, că situaţia financiară și economică a României cunoaște o înrăutăţire „fără precedent” și că s-a înregistrat „cel mai avansat declin din ultimii 10 ani”, cu excepţia anului pandemic 2020.

„Datele publicate de Ministerul Finanțelor arată o înrăutățire fără precedent a indicatorilor economici, astfel încât deficitul bugetar în perioada ianuarie-iulie 2024 a ajuns la 3,6% din PIB (63,66 miliarde de lei). Cu excepția anului pandemic 2020 (când deficitul la 6 luni a fost de 4,17% din PIB, generat de cauza obiectivă a închiderii economiei), finanțele publice înregistrează, în prima jumătate a anului, cel mai avansat declin din ultimii 10 ani”, a transmis BNS.

Sindicaliștii BNS: „dimensiunea deficitului bugetar arată că programarea bugetară realizată pentru anul în curs a fost defectuoasă”

În plus, Blocul Național Sindical a transmis că „povara deficitului apasă deja în mod excesiv pe cei corecți și din ce în ce mai mult pe generațiile următoare” și a cerut Guvernului condus de Marcel Ciolacu „mai multă responsabilitate în politicile fiscale și bugetare, în special în acest an electoral”, arată libertatea.ro

Sursa foto: Actualitate.net