Periajul zilnic al dinților, folosirea aței dentare și controalele stomatologice periodice sunt importante nu doar pentru a avea dinți frumoși şi sănătoși, ci și pentru sănătatea inimii.

O metaanaliză recentă indică la pacienții cu parodontită, o formă de boală gingivală destul de răspândită, o creștere cu până la 30% a riscului de a dezvolta și fibrilație atrială, o tulburare de ritm cardiac care poate duce la accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă și alte complicații care pun viața în pericol, arată ziarullumina.ro

Pornind de la această observație, cercetătorii Universității din Hiroshima (Japonia) au identificat modul în care bacteriile implicate în boala parodontală pot ajunge în structura mușchiului cardiac, unde provoacă modificări ale țesuturilor capabile să perturbe funcționarea normală a inimii.

Studiul cercetătorilor japonezi, publicat în revista de specialitate Circulation, oferă primele dovezi clare că una dintre cele mai patogene bacterii parodontale, denumită P. gingivalis, poate ajunge în atriul stâng al inimii, ceea ce ar putea explica asocierea observată între boala parodontală și creșterea riscului de fibrilație atrială.

Această legătură de cauzalitate nu poate fi încă deplin explicată, dar prezența bacteriilor parodontale în țesuturile cardiace ar putea indica o posibilă asociere a parodontitei cu perturbările de ritm cardiac specifice fibrilației atriale, spune unul dintre autorii studiului, prof. Shunsuke Miyauchi, într-un comunicat dat publicității de reprezentanții Universității din Hiroshima, citat de site-ul 360medical.

Sursa foto: Ziarul Lumina

La data de 13 mai 2025, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 3 Hlipiceni au identificat, pe drumul comunal DC 35 B, în comuna Călărași, un autoturism care se afla în șanțul de pe marginea drumului, iar conducătorul auto, un bărbat de 62 de ani, din județul Iași, era ieșit în afara acestuia.

Întrucât emana halenă alcoolică a fost testat cu aparatul etilotest, valoarea rezultată fiind de 1,25 mg/l alcool pur în aerul expirat. Ulterior acesta a fost condus la o unitate spitalicească pentru recoltarea de probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

Polițiștii continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.

Sursa foto: Obiectiv-SM.ro

În noaptea 14-15 mai a anului 1948 zeci de mii de oameni au fost arestați de către autoritățile comuniste din România, fiind învinuiți că sunt împotriva „noului regim”.

Aceste arestări, care făceau parte dintr-un amplu plan pregătit de Moscova, au fost puse în practică de generalul Gheorghe Pintilie (pe numele său adevărat, Pantelei Bodnarenko), de colonelul Alexandru Nikolski (Boris Grundberg) şi de ministrul de interne de la acea dată,Teohari Georgescu (Baruh Tescovici).

Prin Ordinul nr.105, emis de Teohari Georgescu,  în noaptea de 14-15 mai 1948 a fost declanșată „Operațiunea Straja”, operaţiunea de arestare a celor care erau împotriva regimului comunist pe tot teritoriul țării.

Trebuie amintit faptul că de mai mult timp șefii unităților de siguranță din cadrul Ministerului de Interne erau în posesia unui plic sigilat, pe care aveau indicația de a-l deschide atunci când vor primi un anumit semnal şi de a executa ordinele aflate în el. Se subînțelege că ordinul era acela de a aresta imediat persoanele înscrise pe acele liste.

Astfel, în acea noapte au fost arestați părintele Nicolae Steinhardt,  episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, părintele greco-catolic Tertulian Langa, politicianul Iuliu Maniu, poetul Radu Gyr, scriitorul Mircea Vulcănescu, părintele Iustin Pârvu și o serie de preoți și teologi cunoscuți precum Arsenie Boca, Papacioc, Nechifor Crainic, Ioan Ianolide, Valeriu Gafencu, Dumitru Bordeianu, precum și alte mii de români ce se opuneau comunismului.

Cei arestați au fost supuși unor metode de tortură îngrozitoare, pentru a divulga numele celor care luptau împotriva regimului comunist, dar și cine sunt gazdele, sprijinitorii ori simpatizanții lor.

Așa se face că mulți dintre cei arestați au murit în anchetă în săptămânile și lunile care au urmat, asta deoarece arestările au continuat zi de zi şi noapte de noapte, în tot anul 1948.

Un șir interminabil de procese aveau să fie deschise în acel an, iar informațiile despre acestea vor umple paginile ziarelor, presa puterii relatând cu lux de amănunte judecarea şi condamnarea a tot mai multe loturi de arestați care își propuseseră, în accepțiunea puterii, să contracareze „binefacerile noii orânduiri”.

Pentru cei arestați și condamnați au urmat ani lungi de chinuri în înfiorătorul sistem concentraţionar comunist, fiind supuși la un adevărat  regim de exterminare fizică, psihică și morală. Cu toate acestea, cei mai mulți au avut o atitudine demnă, suportând privațiunile şi umilințele, mărturisind valorile creștine şi naționale, dovedind o etică superioară prin atitudinea față de semenii lor, asta în acele condiții în care teroarea îl transformă pe om în fiară.

Unii dintre ei s-au distins ca adevărați sfinți ai închisorilor, rămânând în memoria camarazilor lor prin dragostea şi resemnarea luminoasă în care au înțeles să-şi sfârșească zilele, ca adevărați martiri.

O  parte a celor intrați în 1948 în închisori au fost eliberați abia în anul 1964, prin câteva decrete date ca urmare a presiunilor lumii occidentale asupra regimului comunist, iar odată ieşiți  din închisori, într-o societate care nu-i voia, izolați şi discriminați, aceștia au mai găsit puterea de a-i ierta pe cei ce le făcuseră atâta rău.

(lecția de istorie prezentată de profesorul Viorel Guțu)

Sursa foto: Historia