Actualitate
Primele ordine de protecţie din țară, în cazul victimelor care nu sunt rude cu agresorii, emise la Botoșani (video)
Poliţiştii din Botoşani au emis primele trei ordine de protecţie provizorii în baza noului cadru legislativ care a intrat în vigoare pe 31 august 2024 şi care permite luarea unor măsuri de protecţie a victimei faţă de agresor indiferent dacă între aceştia există o legătură de rudenie sau nu, potrivit reprezentanților IPJ Botoșani.
- Cele trei ordine protecţie au fost întocmite pentru săvârşirea infracţiunilor de ameninţare şi şantaj.
Astfel, la începutul lunii septembrie, poliţiştii din cadrul Poliţiei municipiului Dorohoi au fost sesizaţi de către o femeie, de 38 de ani, cu privire la faptul că este ameninţată, prin intermediul unei reţele de socializare, de un bărbat, de 47 de ani. Acesta ar fi postat mai multe videoclipuri în care adresează ameninţări cu acte de violenţă victimei.
Victima a solicitat emiterea unui ordin de protecţie provizoriu extins, iar în urma completării formularului de risc a rezultat că se impune emiterea unui astfel de ordin, cercetările fiind continuate sub aspectul comiterii infracţiunii de ameninţare.
Într-un alt caz, poliţiştii botoşăneni au fost sesizaţi de către o tânără, de 32 de ani, din municipiul Botoşani cu privire la faptul că atât ea, cât şi membrii familiei sale sunt ameninţaţi cu acte de violenţă şi şantajaţi de către doi bărbaţi, din oraşul Săveni.
„Între victimă şi cei doi bărbaţi au existat neînţelegeri legate de un eveniment rutier, iniţial, soluţionat pe cale amiabilă, însă ulterior, aceştia din urmă ar fi solicitat suma de 10.000 de euro pentru repararea daunelor autovehiculului. Întrucât victima refuza să remită această sumă, cei doi ar fi ameninţat-o cu acte de violenţă la adresa sa şi a familiei sale„, au precizat reprezentanții IPJ Botoșani.
Și în acest caz, victima a solicitat emiterea unui ordin de protecţie provizoriu extins iar în urma completării formularului de risc a rezultat că se impune emiterea unui astfel de ordin, cercetările fiind continuate sub aspectul comiterii infracţiunilor de ameninţare şi şantaj.
Potrivit noilor reglementări, orice victimă poate cere ordin de protecție, indiferent cine e agresorul
Începând cu 31 august, pentru soluţionarea faptelor comise cu violenţă, poliţiştii acţionează în baza Ordinului M.A.I. nr. 138 din 22 august 2024 privind stabilirea modalităţii de gestionare de către poliţişti a cazurilor privind actele de violenţă, arată antena3.ro
Ordinul reglementează modalitatea de gestionare de către poliţişti a actelor de violenţă, stabilind procedura de intervenţie a acestora în cazurile privind actele de violenţă şi de cooperare cu celelalte instituţii cu atribuţii în prevenirea şi combaterea actelor de violenţă, modelul formularului de evaluare a riscului iminent şi metodologia de utilizare a acestuia, procedura de emitere şi modelul ordinului de protecţie provizoriu, procedura de punere în executare a ordinului de protecţie provizoriu, precum şi procedura de monitorizare a respectării măsurilor dispuse prin ordinele de protecţie provizorii.
Intervenţiile poliţiştilor la cazurile de violenţă se realizează ca urmare a sesizărilor prin Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă 112, formulate în scris sau oral, direct ori telefonic la sediul unităţilor de poliţie de către persoanele implicate în actele de violenţă, de către persoanele care au asistat la producerea actelor de violenţă sau de către orice altă persoană care a luat cunoştinţă de producerea actelor de violenţă sau din oficiu.
Pe parcursul intervenţiei, după caz, poliţiştii iau măsuri pentru separarea victimei de agresor şi realizează orice alte demersuri necesare eliminării riscurilor imediate, observă şi adresează întrebări cu privire la starea fizică, emoţională şi psihică a persoanelor implicate şi, dacă se impune, solicită intervenţia echipelor medicale, aduc la cunoştinţă victimei sau, după caz, tutorelui ori altui reprezentant legal al acesteia dreptul de a solicita un ordin de protecţie provizoriu faţă de agresor şi pun la dispoziţia acestora formularul de cerere prevăzut în anexa nr. 1 la Legea nr. 26/2024 privind ordinul de protecţie.
Ce se întâmplă dacă victima nu cere ordinul de protecţie provizoriu?
În situaţia în care victima nu solicită ordinul de protecţie provizoriu, i se aduce la cunoştinţă posibilitatea formulării unei cereri pentru emiterea unui ordin de protecţie, astfel cum acesta este reglementat de dispoziţiile legale şi i se pune la dispoziţie formularul de cerere prevăzut în anexa nr. 2 la Legea nr. 26/2024.
În timpul intervenţiei, în vederea stabilirii existenţei unui risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea persoanelor să fie pusă în pericol printr-un act de violenţă, poliţiştii evaluează situaţia de fapt pe baza formularului de evaluare a riscului, dacă victima sau, după caz, tutorele ori reprezentantul legal formulează cerere scrisă pentru emiterea unui ordin de protecţie provizoriu.
Conform Legii nr. 26/2024 privind ordinul de protecţie, poliţiştii constată existenţa riscului iminent pe baza evaluării situaţiei de fapt care rezultă din completarea formularului de evaluare a riscului iminent.
În cazul în care se constată că sunt întrunite condiţiile pentru emiterea ordinului de protecţie provizoriu, poliţiştii emit ordinul de protecţie provizoriu.
În cazul în care se constată că nu sunt întrunite condiţiile pentru emiterea ordinului de protecţie provizoriu, poliţiştii au obligaţia de a informa persoanele care susţin că sunt victime ale unui act de violenţă cu privire la posibilitatea formulării unei cereri către judecătoria de pe raza teritorială în care îşi are domiciliul/reşedinţa victima, pentru emiterea unui ordin de protecţie, prin care pot fi dispuse mai multe obligaţii sau interdicţii faţă de agresor.
Concluziile rezultate în urma întocmirii formularului de evaluare a riscului sunt aduse la cunoştinţa victimei, care semnează de luare la cunoştinţă.
Actualitate
Aflat în străinătate, un bărbat și-a amenințat partenera de viață printr-o aplicație de mesagerie
La data de 6 august 2026, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 8 Flămânzi au emis ordin de protecție provizoriu față de un bărbat, de 46 de ani, pentru faptul că, în timp ce se afla pe teritoriul altui stat, și-ar fi amenințat partenera, prin intermediul unor mesaje transmise printr-o aplicație de mesagerie, creându-i acesteia o stare de temere.
Ordinul de protecție a fost emis pe o perioadă de 5 zile, iar bărbatul are obligația de a nu reveni la domiciliul comun, întrucât trebuie să păstreze o distanță de 50 de metri față de locuință și față de partenera sa.
Mai mult decât atât, a fost dispusă și măsura monitorizării electronice, urmând ca acestuia să îi fie montat un dispozitiv de monitorizare la revenirea în țară.
În situația în care nu sunt respectate aceste obligații, se vor demara cercetări pentru infracțiunea de încălcare a ordinului de protecție, iar față de bărbat poate fi dispusă o măsură privativă de libertate.
Măsurile de siguranță care se pot lua în cazul violenței în familie
Măsurile de siguranţă au ca scop eliminarea stării de pericol public şi prevenirea infracţionalităţii în general.
Astfel, Legea nr. 217/2003 Rep., pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, prevede instituirea Ordinului de protecţie. Potrivit prevederilor art.23, ordinul de protecţie reprezintă hotărârea emisă de instanţa de judecată cu caracter provizoriu, prin care aceasta dispune, la solicitarea unei persoane a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei, una sau mai multe dintre următoarele măsuri/obligaţii/interdicţii:
- evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
- reintegrarea victimei, și după caz, a copiilor în locuința familiei;
- obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de copiii acesteia sau față de alte rude ale acesteia, ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ ale victimei.
- interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau orice alt mod cu victima.
Victima violenței în familie se poate adresa:
- Poliției pentru a depune o plângere;
- unei unități spitalicești, pentru a primi îngrijiri medicale;
- Medicului legist pentru a obține certificat medico legal;
- Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului pentru a beneficia de servicii sociale complexe, mai ales în cazul în care sunt implicați copiii victimei.
Sursa foto: sursazilei.ro
Actualitate
Șoferiță cu mult tupeu: a fost reținută de polițiști pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului
La data de 6 august 2026, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 3 Hlipiceni au emis ordonanță de reținere pentru 24 de ore, pe numele unei femei, de 49 de ani, din comuna Todireni, cercetată pentru comiterea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului.
În urma probatoriului administrat, s-a stabilit faptul că, în aceeași zi, aceasta ar fi condus un autoturism, în localitatea Todireni, fiind sub influența băuturilor alcoolice.
La testarea cu aparatul etilotest a rezultat o valoare de 1,43 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Femeia a fost reținută pentru 24 de ore și introdusă în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Botoșani.
Sursa foto: tvrinfo.ro
Actualitate
Știați că oamenii care trăiesc astăzi sunt împărțiți în generații distincte? (foto)
Fiecare grup a fost modelat de evenimentele, tehnologiile și mentalitățile timpului în care a crescut — de la oameni marcați de războaie până la copii care învață cu ajutorul inteligenței artificiale.
- Generația Silențioasă (1926–1945)
Formată în anii crizei și ai conflictelor mondiale, această generație a învățat disciplina, economia și respectul pentru tradiții. Sunt oameni discreți, stabili și extrem de muncitori.
- Baby Boomers (1946–1964)
Au venit pe lume în perioada de prosperitate de după război. Optimiști și dedicați carierei, mulți dintre ei au lucrat o viață întreagă în același loc.
- Generația X (1965–1979)
Crescuți între analog și digital, sunt independenți, pragmatici și adesea sceptici. Au prins televizoarele cu tub, casetele, dar și începuturile internetului.
- Millennials (1980–1994)
Generația care a crescut odată cu internetul. Sunt adaptabili, orientați spre colaborare și pun mare preț pe echilibrul dintre muncă și viața personală.
- Generația Z (1995–2009)
Primii adevărați nativi digitali. Pentru ei, tehnologia e instinctivă. Sunt rapizi în gândire, autentici și obișnuiți să se adapteze constant.
- Generația Alpha (2010–2024)
Copiii lumii hiperconectate. Învăță aplicații educaționale de mici, folosesc realitate augmentată și interacționează natural cu roboți sau AI.
- Generația Beta (2025–2039)
Va fi primul grup care va trăi complet într-o societate dominată de automatizare și inteligență artificială — în educație, sănătate, transport, muncă și divertisment. Pentru ei, tehnologia avansată va fi pur și simplu normalitatea de zi cu zi.

Sursa: Atlas Geografic
Sursa foto/rowebmedia.ro




