Alianţa PSD-PNL a obţinut peste 4,3 milioane de voturi, iar Diana Şoşoacă intră oficial în Parlamentul European.

Biroul Electoral Central a anunţat marţi seară rezultatele finale ale alegerilor europarlamentare care au avut loc pe 9 iunie, potrivit antena3.ro

Cinci partide și alianțe și un independent au trecut pragul electoral la europarlamentare

Potrivit datelor centralizate de Biroul Electoral Central, arată partidele și alianțele care au întrunit pragul electoral sunt Alianța Electorală PSD-PNL (4.341.686 voturi), Alianța AUR (1.334.905 voturi), Alianța Dreapta Unită USR-PMP-Forța Dreptei (778.901 voturi), UDMR (579.180 de voturi) și Partidul SOS (450.040 de voturi).

Totodată, Ştefănuţă Nicolae-Bogdănel, candidat independent, a trecut coeficientul electoral, după ce a obținut 275.796 voturi.

Pragul electoral a fost de 447.131 voturi, în timp ce coeficientul, care se aplică independenților, a fost 270.988 voturi.

BEC a prezentat, marți seara, lista partidelor, alianțelor și candidaților independenți cărora li se pot repartiza mandate pentru Parlamentul European.

Cine sunt cei 33 de deputați care vor reprezenta România în Parlamentul European

Românii şi-au ales cei 33 de europarlamentari care ne vor reprezenta la Bruxelles, în Parlamentul European.

Alianța PSD-PNL – 19 de mandate:

• Mihai Tudose
• Rareș Bogdan
• Gabriela Firea
• Dan Motreanu
• Claudiu Manda
• Adina Vălean
• Victor Negrescu
• Vasile Dîncu
• Daniel Buda
• Maria Grapini
• Gheorghe Cârciu
• Ziegfried Mureșan
• Dragoș Benea
• Mircea Hava
• Dan Nica
• Gheorghe Falcă
• Ștefan Mușoiu
• Roxana Mânzatu
• Virgil Popescu

AUR – 6 mandate:

• Cristian Terheș
• Claudiu Târziu
• Gheorghe Piperea
• Georgiana Teodorescu
• Adrian George Axinia
• Șerban Dimitrie Sturdza

ADU – 3 mandate:

• Dan Barna
• Vlad Voiculescu
• Eugen Tomac

UDMR – 2 mandate:

• Iuliu Winkler
• Lorant Vincze

SOS – 2 mandate:

• Diana Șoșoacă
• Luis Lazarus

Independenți – 1 mandat:

• Ştefănuţă Nicolae-Bogdănel

Cum a votat Diaspora la alegerile europarlamentare 2024

Rezultatele finale pentru cele 915 secții de votare din străinătate, au fost anunţate deja de BEC, numărul total de voturi valabil exprimate fiind de 210.410.

În urma centralizării integrale a acestor voturi, situaţia este următoarea:

• Alianţa PSD PNL – 44.925 voturi – 21.35 %
• ADU – 34.373 voturi – 16.34 %
• Alianţa AUR – 30.830 voturi – 14.65 %
• O.S. România – 28.457 voturi – 13.52 %
• REPER – 20.418 voturi – 9.70 %
• Partidul Diaspora Unită – 14.827 voturi – 7.05 %
• Ştefănuţă Nicolae-Bogdănel – 12.422 voturi – 5.90 %

Cât câștigă europarlamentarii: au un pachet financiar compus din salariu, indemnizații și alte beneficii

Antena 3 CNN a prezentat calculele care arată ce venituri câștigă europarlamentarii. Vorbim în primul rând despre salariul de bază, care este stabilit la 38,5% din salariul unui judecător al Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Începând cu anul 2023, salariul lunar brut al unui europarlamentar este de aproximativ 9.808,67 euro. După deducerea impozitului UE și a contribuțiilor pentru asigurările sociale, salariul net este de aproximativ 7.665,31 euro. Statele membre pot aplica și impozite naționale suplimentare.

Pe lângă această bază, europarlamentarii primesc şi o indemnizație pentru cheltuieli generale. Aceasta acoperă costurile de administrare a biroului unui deputat, precum chirie, utilități, echipamente. Valoarea acestei indemnizații este de aproximativ 4.778 euro pe lună.

Apoi, europarlamentarii primesc o indemnizație de aproximativ 338 euro pe zi pentru a acoperi cheltuielile de cazare și masă în timpul sesiunilor plenare, reuniunilor comisiilor și altor activități oficiale la Bruxelles sau Strasbourg. În plus, Parlamentul European rambursează costurile de călătorie – bilete de avion, tren, mașină – pentru activitățile oficiale. Rambursarea este efectuată pe baza chitanțelor prezentate.

Europarlamentarii beneficiază de un sistem de asigurări de sănătate care acoperă o parte din costurile medicale, dentare și de spitalizare. Există asigurări suplimentare care acoperă riscurile de viață și accidente pentru europarlamentari, arată antena3.ro

Sursa foto: Romania TV

Valeriu Iftime, proaspătul ales președinte al Consiliului Județean Botoșani a fost în tribuna stadionului Allianz Arena, la meciul de luni, 17 iunie, câștigat de România împotriva Ucrainei.

”Astăzi (luni, n.red.), pe Allianz Arena, România a demonstrat un lucru de care m-am convins și eu mai ales în ultima perioadă. Cu ambiție, determinare și disciplină, totul devine posibil!

Am asistat la un meci incredibil, care m-a lăsat fără voce de fericire, și mă bucur că am avut șansa să îi susțin pe băieți, printre care și trei jucători lansați de FC Botoșani, Andrei Burcă, Bogdan Racovițan și Olimpiu Moruțan, momentan accidentat, dar care a contribuit din plin la calificarea echipei la turneul final.

Bravo, echipă! Ați scris istorie și ne-ați amintit că avem cu ce ne mândri!”, a transmis Valeriu Iftime pe una din paginile de socializare.

În campania electorală, derulată de Valeriu Iftime înainte de alegerile din 9 iunie, una din temele importante abordate de acesta a fost problema românilor plecați în străinătate, în căutarea unui trai mai bun.

Aflat în Germania, Valeriu Iftime susține că a avut ocazia să vorbească și să schimbe păreri cu unii dintre membrii comunităților de români, reiterând faptul că, de când a făcut primul pas în politică, și-a propus să contribuie la întoarcerea lor acasă.

”Ieri (luni, 17 iunie, n. red.), inimile noastre de români au bătut în același timp, indiferent unde ne-am aflat.

Meciul de ieri nu a fost doar despre victoria echipei naționale, ci și despre unitatea tuturor românilor, fie că au fost în tribune, fie că au urmărit de acasă. A fost un meci incredibil, care a reușit să ne aducă laolaltă și care ne-a amintit că împreună suntem mai puternici.

În Germania sunt foarte multe comunități de români și mă bucur că am avut ocazia să vorbesc și să schimb păreri cu unii dintre ei, după meciul spectaculos de aseară.

Întâlnirea cu ei mi-a confirmat un lucru la care meditez adesea. România are oameni incredibili plecați peste graniță. Oameni care muncesc enorm, pentru care „acasă” înseamnă doar România și care și-ar dori să se întoarcă. Încă de când am făcut primul pas în politică, mi-am propus să contribui la întoarcerea lor acasă. Și n-am să mă las.

Românii din diaspora merită motive puternice pentru a se întoarce în țară și sunt convins că împreună putem crea acele motive”, a mai scris Valeriu Iftime pe una din paginile sale de socializare.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat la finalul lunii mai 2024 o reformă a Codului Schengen, menită mai ales să clarifice cadrul prevăzut pentru reintroducerea controalelor la frontierele interne ale spaţiului de liberă circulaţie şi să armonizeze restricţiile în caz de urgenţă sanitară, relatează AFP, arată ziarullumina.ro

Mişcările migratorii, ținute sub control

Revizuirea urmăreşte, în același timp, să controleze mişcările migratorii în Schengen şi să răspundă situaţiilor de instrumentalizare a migranţilor de către statele non-UE.

Astfel, un stat UE va putea „să transfere cetăţeni din state terţe reţinuţi în zonele de graniţă şi aflaţi ilegal pe teritoriul său către statul membru de unde au sosit direct”, precizează un comunicat al Consiliului UE.

Noile reguli vor permite statelor și să limiteze numărul punctelor de trecere

În interiorul Schengen, care cuprinde 27 de ţări – dintre care 23 din UE, plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia -, precum şi două ţări admise doar cu frontierele aeriene şi navale (România şi Bulgaria), peste 400 de milioane de persoane pot să circule în principiu fără a fi controlate la graniţe. Însă din 2015, invocând presiunea migratorie sau ameninţarea teroristă, mai multe state au reintrodus controalele, în prezent în vigoare în opt dintre ele. Verificările erau autorizate până acum ca măsură excepţională, provizorie, pentru maximum şase luni, limitare de care nu s-a ţinut cont.

Reforma adoptată prevede că, în caz de ameninţare pentru securitatea sa, un stat poate introduce controale la frontiere pentru maximum doi ani, cu posibilitatea prelungirii cu încă un an.

Sursa foto: ziarullumina.ro