Actualitate
Meciul România – Kosovo din UEFA Nations League a fost abandonat la scorul de 0-0
Fotbaliștii din Kosovo au fost așteptați aproape 70 de minute să se întoarcă pe teren.
Meciul România – Kosovo din Grupa C2 a Ligii Naţiunilor, disputat pe Arena Naţională, vineri seara, a fost abandonat la scorul de 0-0, după ce echipa oaspete s-a retras de pe teren în prelungiri.
UEFA urmează să dea un verdict în acest sens. Cel mai probabil, România va câștiga cu 3-0 la „masa verde”, potrivit romania-actualitait.ro
Situația a degenerat în minutul 90+5 după un duel încins între Denis Alibec și Amir Rrahmani, căpitanul naționalei din Kosovo. Cei doi au fost la un pas de bătaie iar în conflict s-au implicat și alți jucători ai ambelor echipe.
Arbitrul danez Morten Krogh părea că a calmat spiritele după ce a arătat trei cartonașe galbene pentru Denis Alibec, Lumbardh Dellova și Amir Rrahmani și a acordat lovitură liberă pentru naționala României.
Jucătorii celor două formații au continuat să se îmbrâncească în careul oaspeților înaintea executării loviturii libere moment în care pe gazon „a aterizat” un spătar de scaun aruncat de suporterii români de la peluză. În plus, Amir Rrahmani i-a reclamat arbitrului că fanii tricolorilor folosesc scandări ofensatoare.
„Centralul” danez a făcut semn că jocul trebuie să continue, moment în care căpitanul naționalei din Kosovo le-a spus colegilor săi să părăsească terenul.
Selecționerul echipei din Kosovo, Franco Foda nu a fost de acord dar nu a putut întoarce decizia jucătorilor. Nici arbitrul Morten Krogh nu a înțeles motivul pentru care oaspeții au ieșit de pe teren și a insistat ca aceștia să revină pentru ultimele momente ale meciului.
Fotbaliștii din Kosovo au fost așteptați aproape 70 de minute să se întoarcă pe teren, însă au refuzat cu desăvârșire. După un ultimatum de cinci minute, arbitrul danez a fluierat finalul partidei doar în prezenţa jucătorilor români.
„Au fost penibili, nu aveau voie să iasă de pe teren, jocul trebuie să se termine pe teren. Nu aveau niciun motiv să protesteze în felul acesta. Noi suntem sportivi și ne facem treaba pe teren. Împotriva Kosovo nu s-a strigat. Este inadmisibil un astfel de comportament. Este un sentiment de jenă față de ei, ca sportivi”, a declarat la final selecționerul României, Mircea Lucescu.
Acesta a recunoscut că România nu a făcut un joc bun. Singura mare ocazie a tricolorilor i-a aparținut căpitanului Nicolae Stanciu, care în minutul 41 a şutat de la 16 metri, iar mingea a lovit transversala.
Cel mai bun jucător al naționalei noastre a fost portarul Florin Niță, care a reușit câteva parade de excepție, printre care cea din minutul 30, când l-a blocat pe Vedat Muriqi și cea din minutul 80, când a respins în corner șutul lui Mergim Vojvoda.
Echipa națională mulțumește suporterilor prezenți la meciul cu Kosovo
Aproape 50.000 de suporteri au fost vineri seara pe Arena Națională, la meciul cu Kosovo, o partidă începută vineri, la plus 2 grade Celsius și încheiată sâmbătă, cu o temperatură pe minus.
Echipa națională de fotbal a României le mulțumește celor prezenți, pentru susținerea extraordinară și pentru comportamentul pe care l-au avut la meciul cu Kosovo, o partidă care va rămâne în amintirea tuturor nu doar ca fiind una de 3 ore, dar și ca un exemplu de unitate și solidaritate, arată romania-actualitati.ro
Meciul, a început vineri la ora 21.45 și încheiat sâmbătă la 00.48, a fost o provocare pentru toți cei implicați, dar împreună, tricolorii și fanii lor, au demonstrat că respectă și iubesc acest sport, dar și că unitatea dintre ei transcede dincolo de alte crezuri și ambiții.
Tricolorii mulțumesc fanilor pentru modul în care i-au încurajat și pentru că au înțeles obiectivul comun la acest meci. De asemenea, tricolorii apreciază faptul că suporterii au reușit, pe cât posibil, să nu răspundă la provocările venite din partea oaspeților noștri.
Este regretabil gestul echipei oaspete, care a ales să părăsească terenul fără acordul arbitrului, refuzând să încheie meciul pe terenul de joc, în spiritul fair-play-ului, ceea ce reflectă o lipsă de respect nu doar pentru fotbal, ci și pentru meseria de fotbalist.
În ultimul meci din Grupa C2 a Ligii Națiunilor, România va întâlni Cipru, luni, 18 Noiembrie, tot pe Arena Națională, de la ora 21.45, în direct la Radio România Actualități.
Brigadă de arbitri din Italia la meciul cu Cipru, ultimul al naţionalei României din Liga Naţiunilor
Meciul România – Cipru, ultimul al tricolorilor din acest an în Liga Naţiunilor, va fi arbitrat de o brigadă din Italia, cu Luca Pairetto la centru.
Luca Pairetto va fi ajutat de Davide Imperiale şi Alessio Berti. Rezervă va fi Rosario Abisso.
Tatăl lui Luca, Pierluigi Pairetto (72 de ani), tot arbitru internațional, este cel care a condus România în fața a peste 90.000 de spectatori la Campionatul Mondial din Statele Unite ale Americii, în 1994, în meciul cu Argentina, câștigat de tricolori cu scorul 3-2 prin golurile semnate de Hagi și dubla lui Ilie Dumitrescu.
Sursa foto: romania-actualitati.ro
Actualitate
„Asta nu e medicină!” Discurs manifest al unei absolvente a Universității de Medicină și Farmacie din Iași
Claudia Ciobanu, șefa seriei A de la specializarea Asistență Medicală Generală din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași a ales să vorbească despre ceea ce, în opinia sa, nu a funcționat în cei patru ani de facultate chiar la festivitatea de absolvire.
În fața profesorilor, a conducerii universității, a colegilor, dar și a familiilor prezente, momentul care trebuia să fie unul festiv, s-a transformat într-un adevărat semnal de alarmă.
La început, aceasta le-a mulțumit părinților, prietenilor și tuturor celor care au sprijinit-o.
Apoi, tonul discursului s-a schimbat complet, iar tânăra s-a adresat direct conducerii facultății, căreia i-a cerut să facă schimbări.
„Haideți să încercăm să facem lucrurile să meargă și să fie bine pentru toată lumea”, a spus aceasta.
Cea mai șocantă parte a discursului a venit atunci când Claudia Ciobanu a vorbit despre practica din spitale. Potrivit absolventei, studenții ar avea nevoie de mai multă implicare și experiență reală, nu doar de cursuri teoretice. Apoi a rostit fraza care a atras imediat atenția.
„Nu este în regulă să stăm uneori cu orele, sprijinind pereții în spitale, fără să ne bage nimeni în seamă. Asta nu este Medicină.”
Afirmația a fost primită cu reacții puternice și a început să circule rapid în mediul online.
Însă criticile nu s-au oprit aici. Claudia Ciobanu a vorbit și despre condițiile în care învață o parte dintre studenți. Ea a amintit că mulți plătesc taxe de școlarizare an după an și a susținut că, în ciuda acestui lucru, unele amfiteatre sunt într-o stare deplorabilă, care le pune viețile în pericol.
„Nu este normal ca jumătate dintre noi să plătească, an de an, taxă și, totuși, uneori să stăm în amfiteatre care aproape cad peste noi”, a declarat absolventa.
Mesajul său nu a fost doar unul critic, ci și unul plin de speranță.
Tânăra și-a exprimat dorința ca noua Facultate de Științele Sănătății să aducă schimbări reale pentru viitorii studenți.
Aceasta a afirmat în fața audienței că își dorește ca următoarele generații să poată afirma, cu încredere și mândrie, că au terminat facultatea și că se simt pregătite pentru profesie, pentru că, în opinia sa, mulți dintre actualii absolvenți nu simt că sunt suficient de pregătiți pentru a intra direct în câmpul muncii.
Discursul a stârnit numeroase reacții tocmai pentru că a fost rostit într-un moment în care majoritatea absolvenților aleg să vorbească despre reușite și împliniri, și mai puțin despre neajunsuri.
Este important de precizat că afirmațiile privind pregătirea practică, condițiile de studiu și nivelul de pregătire al absolvenților reprezintă opiniile exprimate public de Claudia Ciobanu în cadrul discursului său de absolvire.
Sursa foto: Știri de Cluj
Actualitate
Bărbat reținut de polițiști pentru violență în familie
La data de 23 iulie 2026, polițiștii din cadrul Secției de Poliției Rurală nr. 4 Dorohoi au emis ordonanță de reținere pentru 24 de ore, pe numele unui bărbat, de 38 de ani, din comuna Broscăuți, cercetat pentru comiterea infracțiunii de violență în familie.
În urma probatoriului administrat, s-a stabilit faptul că acesta și-ar fi agresat fizic membrii familiei.
Bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore și introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Botoșani.
Actualitate
ADN-ul și povestea fiecăruia dintre noi
În ultimii ani, genetica a devenit un subiect tot mai prezent în viața de zi cu zi. Auzim despre teste genetice, boli ereditare și medicina personalizată, însă odată cu informațiile corecte circulă și numeroase mituri. Înțelegerea modului în care se transmite informația genetică ne poate ajuta să luăm decizii informate și să privim cu mai puțină teamă acest domeniu fascinant al medicinei.
Mitul 1: „Dacă nimeni din familie nu a avut o boală, înseamnă că nu poate fi genetică”.
Adevăr: Nu toate bolile genetice sunt moștenite. Unele apar pentru prima dată la un copil printr-o modificare nouă (de novo) a materialului genetic, fără ca părinții sau alte rude să fie afectați. De asemenea, există boli genetice cu transmitere recesivă, în care ambii părinți sunt sănătoși, dar sunt purtători ai unei modificări genetice. În această situație, copilul poate moșteni modificarea de la ambii părinți și poate dezvolta boala, chiar dacă în familie nu au existat cazuri cunoscute.
Mitul 2: „Dacă am moștenit o genă modificată care îmi conferă o predispoziție, sigur voi face boala”.
Adevăr: În cele mai multe situații, genele nu reprezintă un verdict, ci doar unul dintre factorii care influențează sănătatea. Numeroase boli, precum diabetul zaharat, hipertensiunea arterială sau unele forme de cancer, sunt rezultatul interacțiunii dintre predispoziția genetică și factorii de mediu: alimentația, activitatea fizică, fumatul, expunerea la substanțe nocive sau înaintarea în vârstă. A avea o predispoziție genetică nu înseamnă că boala va apărea cu certitudine.
Mitul 3: „Testele genetice pot prezice viitorul”.
Adevăr: Testele genetice sunt instrumente medicale valoroase, dar au limite bine definite. Unele confirmă un diagnostic, altele estimează un risc sau identifică persoane purtătoare ale unor modificări genetice. Ele nu pot spune cu exactitate dacă, când sau cât de sever se va manifesta o boală în toate cazurile. Interpretarea rezultatelor trebuie făcută întotdeauna de către un medic cu pregătire în genetică medicală, în contextul istoricului personal și familial.
Mitul 4: „Bolile genetice sunt întotdeauna rare”.
Adevăr: Fiecare boală genetică rară afectează un număr mic de persoane, însă, luate împreună, bolile rare sunt numeroase și afectează milioane de oameni în întreaga lume. În plus, există și afecțiuni frecvente în care factorii genetici contribuie semnificativ la apariția bolii.
Când este recomandat un consult genetic? Atunci când într-o familie există mai multe persoane cu aceeași boală sau cu boli apărute la vârste neobișnuit de tinere, când un copil prezintă întârzieri în dezvoltare sau malformații congenitale, când au existat pierderi repetate de sarcină ori când un medic recomandă un test genetic pentru stabilirea diagnosticului sau a tratamentului. De cele mai multe ori, consultația nu se încheie cu efectuarea unui test, ci începe cu o discuție atentă despre istoricul familial și despre utilitatea investigațiilor. Într-o perioadă în care informațiile circulă cu mare viteză, este esențial să facem diferența între mituri și realitate. Genetica nu trebuie privită nici cu teamă, nici cu așteptări nerealiste. Ea este un instrument al medicinei moderne, care poate aduce răspunsuri acolo unde, ani la rând, au existat doar întrebări.
Cea mai importantă concluzie este aceea că informația genetică are valoare doar atunci când este înțeleasă și folosită în beneficiul pacientului, de aceea, este bine să evităm interpretările făcute după informații găsite pe internet sau după rezultatele unor teste efectuate fără recomandare medicală. În genetică, la fel ca în întreaga medicină, cunoașterea aduce nu doar răspunsuri, ci și posibilitatea unor decizii mai bune pentru sănătatea noastră și a generațiilor viitoare.
(Material realizat de Centrul de Inovație și e-Health din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București/autor: Conf. Univ. Dr. Viorica Rădoi )
Sursa foto: UMFCD/ziarullumina.ro




