Actualitate
Încep înscrierile la Facultatea de Pompieri din cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” din București
Tinerilor care vor să urmeze cursurile Facultății de Pompieri din cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” din București le sunt puse la dispoziție 39 de locuri, la programul de studii „Instalații pentru construcții – pompieri”, forma de învăţământ cu frecvenţă – 4 ani.
Data limită până la care se pot transmite cererile tip, completate lizibil și semnate, este 20 iunie 2025
Acestea se înaintează în format electronic, inclusiv în zilele de sâmbătă și duminică, la adresa de e-mail resurse_umane@isubotosani.ro.
Conform calendarului de concurs evaluarea psihologică va avea loc până la 7 iulie 2025, inclusiv în zilele de sâmbătă și duminică.
Dosarul complet trebuie depus la sediul ISU Botoșani până pe 08 iulie 2025.
Verificarea aptitudinilor fizice se va desfășura în perioada 20 – 30 iulie, iar susținerea probelor de evaluare a cunoștințelor la algebră și analiză matematică și fizică, va avea loc pe 2 august 2025.
Examinarea medicală a fost programată în perioada 11 – 29 august 2025.
Condiţiile legale de recrutare a candidaţilor pentru admiterea în instituţiile de învăţământ pe locurile destinate formării iniţiale a cadrelor militare sunt următoarele:
- să aibă cetăţenia română şi domiciliul în România;
- să cunoască limba română, scris şi vorbit;
- să aibă capacitate deplină de exerciţiu;
- să fie apţi din punct de vedere medical, fizic şi psihologic;
- să aibă vârsta de minimum 18 ani împliniţi sau să îi împlinească în cursul anului în care participă la concursul de admitere;
- să fie absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat;
- să aibă un comportament corespunzător cerinţelor de conduită admise şi practicate în societate;
- să nu aibă antecedente penale, cu excepţia situaţiei când a intervenit reabilitarea;
- să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârşirea de infracţiuni;
- să nu fi fost destituiţi dintr-o funcţie publică sau să nu le fi încetat contractul individual de muncă pentru motive disciplinare în ultimii 7 ani;
- să nu fi desfăşurat activităţi de poliţie politică, astfel cum sunt definite prin lege.
Criteriile specifice pentru recrutarea candidaţilor la examenele de admitere în instituţiile de învăţământ, forma de învăţământ cu frecvenţă, în vederea formării profesionale iniţiale, sunt următoarele:
- să aibă vârsta de până la 27 de ani, împliniţi în anul participării la concursul de admitere;
- să nu aibă tatuaje ori elemente ornamentale prezente pe tot corpul care să reprezinte sau să semnifice simboluri, mesaje, sloganuri sau reprezentări de natură să incite la violență, ură sau discriminare ori să aibă conotații politice, fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe;
- să fi obţinut la purtare, în perioada studiilor liceale, media de cel puţin 9.00, cu excepţia candidaţilor care au absolvit instituţii de învăţământ de nivel liceal în state membre ale Uniunii Europene în care nu se evaluează prin notă/punctaj/calificativ purtarea elevului;
- să nu fi fost exmatriculaţi pentru abateri disciplinare dintr-o instituţie de învăţământ.
Anunțul poate fi consultat accesând următorul link: https://isubt.igsu.ro/resources/cadc03f5-fdd3-475b-8e97-736a383cf009.pdf
Alte date şi informaţii pot fi obținute de la Serviciul Resurse Umane al ISU Botoșani, de luni până vineri, între orele 09.00-15.00, telefonic, la numerele 0231/508128 sau de pe site-ul instituției de învățământ: https://admitere.academiadepolitie.ro/
Actualitate
Șoferi rămași fără permis și sancționați contravențional cu amendă pentru nerespectarea vitezei legale (foto)
Polițiștii din cadrul Serviciului Rutier au organizat o acțiune pentru prevenirea și combaterea accidentelor rutiere care au drept cauză generatoare viteza excesivă.
Activitățile s-au desfășurat pe sectoare de drum cu risc ridicat de producere a accidentelor rutiere, respectiv, drumul european D.E.58 (D.N. 28B) și drumul județean D.J. 282B – pe raza localităților Copălău, Flămânzi și Câmpeni.
În cadrul acțiunii, 17 conducători auto au fost depistați în timp ce se deplasau cu viteză peste limita legală, cea mai mare dintre acestea fiind de 126/km pe oră, în comuna Copălău.
La volanul autoturismului se afla un tânăr, de 26 de ani, din municipiul Botoșani, care a fost sancționat contravențional cu amendă de peste 3.000 de lei, iar ca măsură complementară i-a fost suspendat dreptul de a conduce pentru o perioadă de 120 de zile.

Actualitate
Vineri începe Postul Adormirii Maicii Domnului
Anul acesta, Postul Adormirii Maicii Domnului începe vineri, 31 iulie, şi ţine până pe 14 august inclusiv. Conform rânduielii ortodoxe, acest post este unul fix de două săptămâni, care începe la 1 august şi ţine până la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului din 15 august, ultima zi de post fiind 14 august. Însă dacă acest post este precedat de ziua de miercuri sau vineri, care sunt zile de post, începe cu o zi mai devreme, cum este cazul anului acesta.
Acest post ne pregăteşte pentru sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, când noi, creştinii ortodocşi, prăznuim trecerea din lumea aceasta a Născătoarei de Dumnezeu, Preasfânta Fecioară Maria.
Sinaxarul ne spune că, „luând Fecioara iertăciune” de la toţi, „s-a culcat pe pat şi şi-a aşezat preacuratul său trup precum a dorit; şi a făcut rugăciune pentru întărirea lumii şi paşnica ei vieţuire, şi i-a umplut şi pe dânşii de binecuvântarea ei. Şi, aşa, în mâinile Fiului şi Dumnezeului său şi-a dat sufletul”. Sfinţii Apostoli au îngropat trupul Născătoarei de Dumnezeu în Ghetsimani şi timp de trei zile au privegheat în rugăciune, „auzind neîncetat glasuri îngereşti”. În a treia zi a venit Apostolul Toma, care nu a ajuns la înmormântarea Maicii Domnului şi a cerut să i se deschidă mormântul ca să vadă trupul adormit al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Când au deschis mormântul, s-au minunat aflând locul de îngropăciune al Maicii Domnului gol. În mormânt nu au găsit decât giulgiul rămas ca mângâiere pentru Apostoli şi credincioşi, dar şi „mărturie nemincinoasă a mutării Născătoarei de Dumnezeu”.
Originea Postului Adormirii Maicii Domnului poate fi urmărită până în secolul 5, când se dezvoltă cultul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu pe fondul hotărârilor dogmatice mariologice de la Sinodul al III-lea Ecumenic de la Efes din 431. La început durata lui era de o singură zi, pe 6 august, în Antiohia, iar la Ierusalim, de opt zile.
Părintele profesor Ene Branişte ne spune că existau creştini care posteau toată luna august, în vreme ce alţii posteau în luna septembrie. Uniformizarea datei şi a duratei Postului Adormirii Maicii Domnului s-a făcut în secolul 12 la sinodul local din Constantinopol (1166), condus de Patriarhul Ecumenic Luca Crysoverghis. Aici s-a stabilit ca acest post să fie ţinut timp de două săptămâni, la începutul lunii august.
În timpul acestui post avem şi sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului, care are profunde conotaţii isihaste. Călugării, prin asceza postului unită cu rugăciunea, vor să ajungă din timpul acestei vieţi la vederea luminii de pe Tabor în care Mântuitorul nostru Iisus Hristos a arătat Apostolilor slava Sa dumnezeiască „pe cât li se putea”.
Postul Adormirii Maicii Domnului este un timp duhovnicesc în care suntem invitaţi să urmăm modelul de ascultare şi credinţă al Sfintei Fecioare Maria. Totodată, nu trebuie să uităm exemplul de pace şi bucurie sfântă pe care ni-l oferă Maica Domnului, căreia ne rugăm: „Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi!”
Articol de Pr. Ciprian Florin Apetrei/Ziarul Lumina
Sursa foto: Ziarul Lumina
Actualitate
Ziua Imnului Național, o sărbătoare dedicată unuia dintre cele patru simboluri fundamentale ale statului român
În fiecare an, la data de 29 iulie, România marchează Ziua Imnului Național, o sărbătoare dedicată unuia dintre cele patru simboluri fundamentale ale statului român, alături de drapel, stemă și sigiliu. Această zi comemorează momentul din 1848 când cântecul revoluționar „Deșteaptă-te, române!” a fost interpretat public pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, în timpul Revoluției de la 1848. Evenimentul este considerat un moment de referință în istoria imnului, motiv pentru care data de 29 iulie a fost aleasă, prin lege, ca zi oficială de celebrare.
Versurile imnului au fost scrise de poetul Andrei Mureșanu, fiind publicate inițial sub titlul „Un răsunet”. Melodia este atribuită, în mod tradițional, lui Anton Pann, deși specialiștii consideră că aceasta provine dintr-o melodie religioasă sau populară pe care Anton Pann a armonizat-o și a făcut-o cunoscută. Îmbinarea dintre versurile patriotice și melodia solemnă a transformat cântecul într-un simbol al luptei pentru libertate și al trezirii conștiinței naționale.
De-a lungul istoriei, „Deșteaptă-te, române!” a fost cântat în numeroase momente decisive pentru poporul român. A fost prezent în timpul Revoluției de la 1848, a fost interpretat în timpul Războiului de Independență și a însoțit românii în perioadele de rezistență și afirmare națională. După instaurarea regimului comunist, cântecul a fost interzis, deoarece mesajul său era considerat incompatibil cu ideologia oficială. Cu toate acestea, el a continuat să fie păstrat în memoria colectivă și să fie interpretat în cercuri restrânse sau în comunitățile românești din afara țării.
În timpul Revoluției Române din decembrie 1989, „Deșteaptă-te, române!” a răsunat din nou pe străzile orașelor, devenind unul dintre simbolurile luptei împotriva dictaturii. Forța mesajului său și legătura profundă cu dorința de libertate au făcut ca, după căderea regimului comunist, cântecul să fie ales drept imn național al României. Prin Decretul-Lege nr. 40 din 24 ianuarie 1990, „Deșteaptă-te, române!” a devenit oficial imnul național, statut consacrat ulterior și prin Constituția României.
Versurile imnului transmit un mesaj puternic despre demnitate, unitate, curaj și responsabilitate față de destinul națiunii. Ele îndeamnă la solidaritate și la apărarea valorilor fundamentale ale poporului român, motiv pentru care imnul este interpretat în cadrul celor mai importante ceremonii oficiale, la manifestările militare, în instituțiile publice și la competițiile sportive internaționale în care România este reprezentată.
Ziua Imnului Național este marcată anual prin ceremonii organizate în întreaga țară. În multe orașe au loc festivități militare și religioase, concerte ale fanfarelor militare, ceremonii de arborare a drapelului și interpretări solemne ale imnului. Instituțiile publice, autoritățile locale și unitățile militare organizează evenimente prin care este evidențiată importanța acestui simbol național și rolul său în istoria României.
Imnul național nu este doar o piesă muzicală oficială, ci o expresie a identității și continuității statului român. El reflectă momentele de cumpănă și de speranță prin care a trecut națiunea și amintește generațiilor actuale de valorile care au stat la baza formării României moderne. Tocmai de aceea, Ziua Imnului Național reprezintă nu doar comemorarea unui cântec istoric, ci și un prilej de a celebra libertatea, unitatea și respectul față de simbolurile care definesc statul român.
Sursa foto: Desteptarea




