Educație
Examenele şi lucrarea de diplomă la final de studii universitare se vor susţine obligatoriu împreună
Începând cu anul universitar 2025-2026, examenul de licență va suferi modificări semnificative.
Conform ordinului de ministru publicat în Monitorul Oficial pe data de 31 decembrie 2024, studenții vor fi obligați să susțină atât proba scrisă, cât și prezentarea lucrării de licență. Această schimbare vine după opt ani în care universitățile au avut libertatea de a alege între cele două probe, relatează Edupedu.ro.
- Noua metodologie, aprobată prin OME 3.691/2024, impune susținerea ambelor probe, spre deosebire de regulamentul anterior care permitea alegerea uneia sau a două probe.
Astfel, instituțiile de învățământ superior vor trebui să își adapteze regulamentele proprii în conformitate cu noul ordin.
Ordinul de ministru specifică clar structura noului examen de absolvire: „Art. 13. – (1) Examenul de absolvire constă în două probe, după cum urmează: a) probă de evaluare a cunoștințelor fundamentale și de specialitate; b) probă de prezentare și susținere publică a lucrării de absolvire”
Aceste schimbări vor intra în vigoare începând cu anul universitar 2025-2026, oferind universităților timp să se pregătească pentru implementarea noilor cerințe, potrivit libertatea.ro
Înainte de publicarea în Monitorul Oficial, Ministerul Educației a organizat o dezbatere online pentru a discuta aceste modificări. Secretarul de stat pentru învățământ superior, Gigel Paraschiv, a oferit explicații privind motivele din spatele acestei decizii în cadrul conferinței. „Acest examen de finalizare a studiilor a devenit un examen aproape banal, scuzați-mi exprimarea, în sensul în care era un examen de tip grilă, în cele mai multe cazuri, prin care erau testate unele cunoștințe generale, de cele mai multe ori nu mult diferite de cunoștințele care erau testate în timpul studiilor universitare. Am avut în vedere faptul că elaborarea și susținerea publică a unei lucrări de absolvire reprezintă o activitate mult mai complexă, prin care absolventul să coreleze noțiunile învățate și să încerce să aplice practic ceea ce a învățat”, a declarat Gigel Paraschiv.
Aceste schimbări vin să uniformizeze procesul de evaluare la finalul studiilor universitare în toate instituțiile de învățământ superior din România.
Studenții vor trebui să se pregătească atât pentru examenul scris, cât și pentru susținerea lucrării, demonstrându-și astfel cunoștințele teoretice și abilitățile practice dobândite pe parcursul anilor de studiu.
Sursa foto: La IASI
Educație
Încep emoțiile pentru mii de elevi: start în susţinerea examenelor naţionale. Mult succes!
Mii de elevi se află în faţa celor mai importante examene din viaţa lor: Bacalaureatul şi Evaluarea Naţională.
Probe de evaluare a competenţelor lingvistice și digitale
Luni, 8 iunie 2026, vor debuta, pentru absolvenţii de liceu, probele de evaluare a competenţelor lingvistice în limba română, cele într-o limbă de circulaţie internaţională, respectiv evaluarea competenţelor digitale.
Tot de luni, elevii claselor a VIII-a se vor putea înscrie la examenul de Evaluare Naţională, care se va desfăşura în intervalul 22-26 iunie 2026.
Prima sesiune a examenului de bacalaureat începe luni, 8 iunie, cu evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, proba A, continuând până în data de 10 iunie inclusiv. Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională (proba C) este programată în perioada 11-12 iunie, iar competenţele digitale (proba D) vor fi evaluate între 15 şi 17 iunie.
Probele de competenţe sunt „notate” cu niveluri de competenţă care nu influenţează media finală a examenului, însă sunt obligatorii pentru obţinerea diplomei de bacalaureat.
Elevii vor fi evaluaţi de o comisie formată din doi profesori şi, potrivit procedurii de desfăşurare, nu se admite schimbarea biletului de examen.
„În cazul în care candidaţii refuză să răspundă la întrebările formulate, se consideră că nu au susţinut proba A, respectiv proba B”, se arată în documentul Ministerului Educaţiei şi Cercetării (MEC). În consecinţă, candidaţii nu vor mai putea participa la probele scrise, care sunt programate astfel: Limba şi literatura română – 29 iunie, proba E.c obligatorie a profilului – 30 iunie, respectiv proba E.d la alegere a profilului şi specializării – 2 iulie.
Totodată, MEC asigură condiţii de egalizare a şanselor pentru candidaţii cu deficienţe de vedere, deficienţe de auz şi tulburări de neurodezvoltare. Astfel, la proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, „elevii cu dizabilităţi primesc un set aparte de bilete”, iar la probele A şi B, aceştia „pot beneficia, la cerere, de prelungirea cu 10 minute a timpului necesar pentru pregătirea răspunsului, respectiv a timpului de susţinere a răspunsului”, potrivit ziarullumina.ro
Primele rezultate vor fi afişate pe 7 iulie, până la ora 12.00, în aceeaşi zi urmând a fi depuse cereri pentru vizualizarea lucrărilor scrise şi depunerea contestaţiilor, care va fi posibilă şi în zilele de 8 şi 9 iulie. Rezultatele finale ale primei sesiuni a bacalaureatului vor fi comunicate în data de 13 iulie.
Când susțin probele scrise absolvenții de gimnaziu
Absolvenţii de gimnaziu se vor putea înscrie la Evaluarea Naţională în perioada 8-12 iunie, urmând a susţine probele scrise în zilele de 22 iunie – Limba şi literatura română, 24 iunie – Matematică şi 26 iunie – Limba şi literatura maternă.
Pe 1 iulie vor fi afişate primele rezultate, candidaţii la Evaluarea Naţională având posibilitatea, ca şi colegii lor mai mari care susţin bacalaureatul, să solicite vizualizarea lucrărilor scrise.
Potrivit metodologiei, vor vedea lucrarea individual, în prezența unei persoane desemnate de comisia centrului de examen, care nu va avea voie să facă aprecieri referitoare la conţinut, să facă fotografii ori să elibereze copii tipărite sau digitale.
MEC precizează că vizualizarea lucrării nu obligă candidatul să depună contestație, așa cum nici depunerea unei contestaţii nu este condiţionată de vizualizarea lucrării. Totuşi, elevii care contestă nota trebuie să semneze o declarație prin care iau la cunoștință că nota poate crește sau scădea după recorectare, arată ziarullumina.ro
Sursa foto: Ziarul de Iasi
Educație
Ghid gratuit pentru integrarea inteligenţei artificiale (AI) în procesul educaţional
ICDL România, organizaţia care gestionează în ţara noastră certificarea internaţională de competențe digitale, a lansat GhidAIEDU.ro, un ghid practic şi gratuit destinat şcolilor din România pentru integrarea inteligenţei artificiale (AI) în procesul educaţional.
Potrivit ICDL România, profesorii și elevii folosesc deja aceste tehnologii, însă fără repere clare, competențe validate și standarde unitare, potrivit ziarullumina.ro
„Lansarea vine într-un context în care profesorii români demonstrează deschidere și inițiativă în utilizarea AI, însă integrarea eficientă a acestor instrumente necesită competențe digitale solide și acces la resurse educaționale structurate, aliniate la standarde internaționale. Ghidul oferă un cadru de orientare pentru utilizarea inteligenței artificiale în educație, acoperind atât aspectele practice, cât și cele etice”, au transmis reprezentanții ICDL România într-un comunicat.
Organizaţia precizează că ghidul nu este un manual tehnic, ci „reprezintă un instrument de orientare profesională, menit să sprijine dezvoltarea unei utilizări responsabile a inteligenței artificiale”, care „trebuie completat prin programe de consolidare a competențelor digitale și AI Literacy în educație”.
Instrumentul este gratuit pentru toate şcolile din România şi include:
- exemple de utilizare a AI în predare, evaluare și feedback;
- scenarii didactice aplicabile;
- recomandări privind protecția datelor și integritatea academică;
- modele de decizie pentru adoptarea tehnologiei la nivel de școală.
„Adoptarea AI este o decizie pedagogică și instituțională, nu doar tehnologică, și trebuie realizată gradual, evaluat și sub control uman”, menţionează reprezentanții ICDL România.
Sursa foto: pexels.com/Ziarul Lumina
Educație
Mihai Dimian, rectorul Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, învestit în funcţia de ministru al educaţiei şi cercetării
În perioada 2006-2016, Mihai Dimian a fost profesor asistent, respectiv profesor asociat și conducător de doctorat la Universitatea Howard, Washington DC, SUA.
Înainte de a fi învestit ca ministru, Mihai Dimian a declarat că „politizarea educaţiei a depăşit limitele normale în România”, iar această situaţie afectează negativ sistemul educaţional, arată ziarullumina.ro
„Dacă am realizat ceva în această viaţă, am realizat datorită educaţiei. Din acest motiv, respect şi iubesc educaţia! Vă invit şi pe dumneavoastră să faceţi la fel, chiar dacă trecem printr-o perioadă dificilă!”, a Mihai Dimian, citat de televiziunea suceveană Intermedia.
Sursa foto: presidency.ro




