Educație
Examenele şi lucrarea de diplomă la final de studii universitare se vor susţine obligatoriu împreună
Începând cu anul universitar 2025-2026, examenul de licență va suferi modificări semnificative.
Conform ordinului de ministru publicat în Monitorul Oficial pe data de 31 decembrie 2024, studenții vor fi obligați să susțină atât proba scrisă, cât și prezentarea lucrării de licență. Această schimbare vine după opt ani în care universitățile au avut libertatea de a alege între cele două probe, relatează Edupedu.ro.
- Noua metodologie, aprobată prin OME 3.691/2024, impune susținerea ambelor probe, spre deosebire de regulamentul anterior care permitea alegerea uneia sau a două probe.
Astfel, instituțiile de învățământ superior vor trebui să își adapteze regulamentele proprii în conformitate cu noul ordin.
Ordinul de ministru specifică clar structura noului examen de absolvire: „Art. 13. – (1) Examenul de absolvire constă în două probe, după cum urmează: a) probă de evaluare a cunoștințelor fundamentale și de specialitate; b) probă de prezentare și susținere publică a lucrării de absolvire”
Aceste schimbări vor intra în vigoare începând cu anul universitar 2025-2026, oferind universităților timp să se pregătească pentru implementarea noilor cerințe, potrivit libertatea.ro
Înainte de publicarea în Monitorul Oficial, Ministerul Educației a organizat o dezbatere online pentru a discuta aceste modificări. Secretarul de stat pentru învățământ superior, Gigel Paraschiv, a oferit explicații privind motivele din spatele acestei decizii în cadrul conferinței. „Acest examen de finalizare a studiilor a devenit un examen aproape banal, scuzați-mi exprimarea, în sensul în care era un examen de tip grilă, în cele mai multe cazuri, prin care erau testate unele cunoștințe generale, de cele mai multe ori nu mult diferite de cunoștințele care erau testate în timpul studiilor universitare. Am avut în vedere faptul că elaborarea și susținerea publică a unei lucrări de absolvire reprezintă o activitate mult mai complexă, prin care absolventul să coreleze noțiunile învățate și să încerce să aplice practic ceea ce a învățat”, a declarat Gigel Paraschiv.
Aceste schimbări vin să uniformizeze procesul de evaluare la finalul studiilor universitare în toate instituțiile de învățământ superior din România.
Studenții vor trebui să se pregătească atât pentru examenul scris, cât și pentru susținerea lucrării, demonstrându-și astfel cunoștințele teoretice și abilitățile practice dobândite pe parcursul anilor de studiu.
Sursa foto: La IASI
Educație
Ghid gratuit pentru integrarea inteligenţei artificiale (AI) în procesul educaţional
ICDL România, organizaţia care gestionează în ţara noastră certificarea internaţională de competențe digitale, a lansat GhidAIEDU.ro, un ghid practic şi gratuit destinat şcolilor din România pentru integrarea inteligenţei artificiale (AI) în procesul educaţional.
Potrivit ICDL România, profesorii și elevii folosesc deja aceste tehnologii, însă fără repere clare, competențe validate și standarde unitare, potrivit ziarullumina.ro
„Lansarea vine într-un context în care profesorii români demonstrează deschidere și inițiativă în utilizarea AI, însă integrarea eficientă a acestor instrumente necesită competențe digitale solide și acces la resurse educaționale structurate, aliniate la standarde internaționale. Ghidul oferă un cadru de orientare pentru utilizarea inteligenței artificiale în educație, acoperind atât aspectele practice, cât și cele etice”, au transmis reprezentanții ICDL România într-un comunicat.
Organizaţia precizează că ghidul nu este un manual tehnic, ci „reprezintă un instrument de orientare profesională, menit să sprijine dezvoltarea unei utilizări responsabile a inteligenței artificiale”, care „trebuie completat prin programe de consolidare a competențelor digitale și AI Literacy în educație”.
Instrumentul este gratuit pentru toate şcolile din România şi include:
- exemple de utilizare a AI în predare, evaluare și feedback;
- scenarii didactice aplicabile;
- recomandări privind protecția datelor și integritatea academică;
- modele de decizie pentru adoptarea tehnologiei la nivel de școală.
„Adoptarea AI este o decizie pedagogică și instituțională, nu doar tehnologică, și trebuie realizată gradual, evaluat și sub control uman”, menţionează reprezentanții ICDL România.
Sursa foto: pexels.com/Ziarul Lumina
Educație
Mihai Dimian, rectorul Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, învestit în funcţia de ministru al educaţiei şi cercetării
În perioada 2006-2016, Mihai Dimian a fost profesor asistent, respectiv profesor asociat și conducător de doctorat la Universitatea Howard, Washington DC, SUA.
Înainte de a fi învestit ca ministru, Mihai Dimian a declarat că „politizarea educaţiei a depăşit limitele normale în România”, iar această situaţie afectează negativ sistemul educaţional, arată ziarullumina.ro
„Dacă am realizat ceva în această viaţă, am realizat datorită educaţiei. Din acest motiv, respect şi iubesc educaţia! Vă invit şi pe dumneavoastră să faceţi la fel, chiar dacă trecem printr-o perioadă dificilă!”, a Mihai Dimian, citat de televiziunea suceveană Intermedia.
Sursa foto: presidency.ro
Actualitate
Nemulţumirile personalului didactic şi nedidactic au atins cote maxime. Peste 70% dintre profesori sunt de acord cu greva generală
Sindicaliştii din educaţie au protestat săptămâna trecută în faţa Palatului Victoria împotriva măsurilor de austeritate, care au generat nemulţumiri şi degringoladă în sistem.
În aceste condiții, federaţiile sindicale au publicat rezultatele unui chestionar care arată că 74,7% dintre respondenţi sunt dispuşi să participe la greva generală preconizată pentru ultima decadă a lunii mai, „în cazul în care Executivul nu revine asupra deciziilor adoptate”, potrivit ziarullumina.ro
- În acest timp, prim-ministrul Ilie Bolojan a anunţat că în viitorul apropiat se va decide asupra viitorului ministru al Educaţiei.
Nemulţumirile personalului didactic şi nedidactic au atins cote maxime
Sindicaliştii din educaţie au reluat protestele în faţa sediului Guvernului şi au dat publicităţii un chestionar la care au participat peste 17.000 de angajați. Potrivit datelor Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”, 74,7% dintre respondenți afirmă că sunt dispuși să participe la greva generală. Totodată, 70,5% dintre respondenți s-au declarat afectați „extrem de mult de măsurile de austeritate ale Guvernului”.
În ceea ce privește momentul pentru declanșarea unei greve generale, peste 50% dintre cei care au declarat că doresc să participe la grevă au răspuns că aceasta poate fi declanșată atât în luna martie, în perioada organizării simulărilor examenelor naționale, cât și spre finalul cursurilor anului școlar.
„Mandatul oferit de membrii de sindicat este clar. Nu putem asista pasiv la degradarea sistemului educațional. În consecință, Federația Sindicatelor din Educație «Spiru Haret», de comun acord cu celelalte două federații din sistemul de învățământ, a stabilit un calendar de acțiuni, care va debuta cu declanşarea referendumului național pentru neparticiparea la simulările examenelor naționale sau grevă în perioada acestora. Dacă Guvernul nu revine asupra măsurilor antieducație, în luna aprilie pregătim referendumul pentru greva generală de la finalul anului școlar”, au transmis reprezentanţii federaţiilor sindicale.
Revenirea la norma didactică de 18 ore
În acelaşi timp s-a dat startul unei mobilizări generale pentru strângerea de semnături în vederea susținerii Inițiativei legislative cetățenești publicate în Monitorul Oficial al României nr. 84 din 3 februarie 2026, care prevede revenirea la norma didactică de 18 ore şi posibilitatea reducerii cu două ore săptămânal pentru personalul didactic cu o vechime de peste 25 de ani şi gradul didactic I.
De asemenea, calculul tarifului pentru plata cu ora ar urma să pornească de la salariul de bază al cadrului didactic (vechime, grad didactic + simultan, special, zone izolate, handicap, neuropsihic, penitenciar) şi se prevede „instituirea unei prime de instalare neimpozabile pentru cadrele didactice repartizate ca titulare în zone defavorizate sau izolate, egală cu trei salarii de bază ale cadrului didactic respectiv”.
Totodată, iniţiativa mai cuprinde „abrogarea restricțiilor privind degrevarea personalului didactic de conducere, de îndrumare și de control din Legea nr. 141/2025” şi modificarea unor articole din Legea învăţământului superior.
Iniţiativa legislativă poate ajunge în Parlament doar dacă va reuşi să strângă cel puţin 100.000 de semnături din partea oricărui cetăţean cu drept de vot, „elevi majori, părinţi şi toți cei care își doresc o școală românească de calitate”, arată ziarullumina.ro
Sursa foto: Ziarul Lumina




