Actualitate
Atentatul comis de Carlos Șacalul la sediul postului de radio Europa Liberă, la comanda Securității române
În seara zilei de 21 februarie 1981, la ora 21.47, la sediul postului de radio Europa Liberă de la München s-a produs o explozie puternică ce a zguduit din temelii clădirea postului de radio, ce funcționa ca mijloc de propagandă anticomunistă.
Deflagraţia a fost atât de puternică încât a fost sesizată de aproape toate seismografele din Germania, iar geamurile din cartier, pe o raza de peste trei kilometri, au fost sparte de bubuitura ce a fost auzită în tot orașul și a produs daune considerabile, evaluate la peste 2 milioane de dolari.
Ulterior, cercetările autorităților germane au scos la iveală faptul că atacul a fost organizat de gruparea teroristului Ilich Ramirez Sanchez, cunoscut sub numele „Carlos Șacalul”, la comanda Securității regimului lui Nicolae Ceaușescu din România.
Cu toate că bomba de aproape 15 kg de Nitropenta, explozibil plastic de producţie românească, a fost plasată lângă un zid al clădirii, nu a omorât pe nimeni, însă a rănit grav câteva persoane ce făceau parte din personalul secției cehoslovace al postului de radio Europa Liberă.
Acest fapt a fost posibil deoarece atentatorii au vizat secţia română a postului, însă, dintr-o greşeală, bomba a lovit redacţia cehă, rănind un număr de opt persoane.
În ceea ce privește postul de radio Europa Liberă trebuie amintit că acesta a fost principala punte de legătură între “populațiile captive” ale Europei aflate sub umbrela sovietică și lumea occidentală liberă, furnizându-le est-europenilor informații corecte și obiective de care erau private din cauza cenzurii comuniste. Secția română a postului de radio a oferit celor care au ales calea exilului șansa de a ține legătura cu cei din țară și de a spune adevărul despre regimul comunist din România.
Devenit cel mai influent mijloc de informare, precum și de opoziție împotriva regimului comunist, postul de radio Europa Liberă a reprezentat cel mai mare inamic pentru Securitatea română care a luat o serie de măsuri pentru neutralizarea acţiunilor postului, ajungându-se până la eliminarea fizică a redactorilor secției române de la acest post de radio.
În ceea ce privește pe autorul atacului de la postul de radio Europa Liberă, din data de 21 februarie 1981, trebuie amintit ca încă de la jumătatea anilor ‘70, Carlos Șacalul a pus bazele unei grupări teroriste ce avea ca scop organizarea de atentate în Occident dar mai ales în Europa de Vest. Și cum Nicolae Ceaușescu avea mulți „dușmani” în diaspora din Europa de Vest, colonelul Muammar al-Gaddafi, dictatorul din Libia, l-a recomandat pe Carlos ca fiind un tip care „rezolvă probleme”.
Astfel, Ceaușescu nu a stat prea mult pe gânduri și l-a contactat pe Carlos să rezolve o „problemă” din America și să-l lichideze pe fostul șef al spionajului român Mihai Pacepa, fugit în Occident în anul 1978. După o vreme, Carlos a declinat oferta deoarece se ferea să meargă în SUA, însă a acceptat să execute atentatul cu bombă ce viza postul Radio Europa Liberă.
Așa se face că atentatul a fost comandat de serviciile secrete române, iar Carlos Şacalul a fost cel care a executat operaţiunea, existând chiar un acord al Securității cu Carlos în care în care s-a convenit ca acesta să nu comită atentate și pe teritoriul României și nici să recruteze personal de aici.
În schimb, i s-au furnizat arme și muniții, pașapoarte false, informații, bani, precum și sprijin logistic. Și cu toate că atentatul de la Munchen a fost un eșec, Carlos și oamenii lui au venit de mai multe ori în România, găzduiți de Securitate, iar aceste contacte erau ascunse cu mare grijă, fiind un secret de top al regimului condus de Nicolae Ceaușescu.
(lecția de istorie prezentată de profesorul Viorel Guțu)
Sursa foto: Europa Libera
Actualitate
Aflat în străinătate, un bărbat și-a amenințat partenera de viață printr-o aplicație de mesagerie
La data de 6 august 2026, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 8 Flămânzi au emis ordin de protecție provizoriu față de un bărbat, de 46 de ani, pentru faptul că, în timp ce se afla pe teritoriul altui stat, și-ar fi amenințat partenera, prin intermediul unor mesaje transmise printr-o aplicație de mesagerie, creându-i acesteia o stare de temere.
Ordinul de protecție a fost emis pe o perioadă de 5 zile, iar bărbatul are obligația de a nu reveni la domiciliul comun, întrucât trebuie să păstreze o distanță de 50 de metri față de locuință și față de partenera sa.
Mai mult decât atât, a fost dispusă și măsura monitorizării electronice, urmând ca acestuia să îi fie montat un dispozitiv de monitorizare la revenirea în țară.
În situația în care nu sunt respectate aceste obligații, se vor demara cercetări pentru infracțiunea de încălcare a ordinului de protecție, iar față de bărbat poate fi dispusă o măsură privativă de libertate.
Măsurile de siguranță care se pot lua în cazul violenței în familie
Măsurile de siguranţă au ca scop eliminarea stării de pericol public şi prevenirea infracţionalităţii în general.
Astfel, Legea nr. 217/2003 Rep., pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, prevede instituirea Ordinului de protecţie. Potrivit prevederilor art.23, ordinul de protecţie reprezintă hotărârea emisă de instanţa de judecată cu caracter provizoriu, prin care aceasta dispune, la solicitarea unei persoane a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei, una sau mai multe dintre următoarele măsuri/obligaţii/interdicţii:
- evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
- reintegrarea victimei, și după caz, a copiilor în locuința familiei;
- obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de copiii acesteia sau față de alte rude ale acesteia, ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ ale victimei.
- interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau orice alt mod cu victima.
Victima violenței în familie se poate adresa:
- Poliției pentru a depune o plângere;
- unei unități spitalicești, pentru a primi îngrijiri medicale;
- Medicului legist pentru a obține certificat medico legal;
- Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului pentru a beneficia de servicii sociale complexe, mai ales în cazul în care sunt implicați copiii victimei.
Sursa foto: sursazilei.ro
Actualitate
Șoferiță cu mult tupeu: a fost reținută de polițiști pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului
La data de 6 august 2026, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 3 Hlipiceni au emis ordonanță de reținere pentru 24 de ore, pe numele unei femei, de 49 de ani, din comuna Todireni, cercetată pentru comiterea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului.
În urma probatoriului administrat, s-a stabilit faptul că, în aceeași zi, aceasta ar fi condus un autoturism, în localitatea Todireni, fiind sub influența băuturilor alcoolice.
La testarea cu aparatul etilotest a rezultat o valoare de 1,43 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Femeia a fost reținută pentru 24 de ore și introdusă în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Botoșani.
Sursa foto: tvrinfo.ro
Actualitate
Știați că oamenii care trăiesc astăzi sunt împărțiți în generații distincte? (foto)
Fiecare grup a fost modelat de evenimentele, tehnologiile și mentalitățile timpului în care a crescut — de la oameni marcați de războaie până la copii care învață cu ajutorul inteligenței artificiale.
- Generația Silențioasă (1926–1945)
Formată în anii crizei și ai conflictelor mondiale, această generație a învățat disciplina, economia și respectul pentru tradiții. Sunt oameni discreți, stabili și extrem de muncitori.
- Baby Boomers (1946–1964)
Au venit pe lume în perioada de prosperitate de după război. Optimiști și dedicați carierei, mulți dintre ei au lucrat o viață întreagă în același loc.
- Generația X (1965–1979)
Crescuți între analog și digital, sunt independenți, pragmatici și adesea sceptici. Au prins televizoarele cu tub, casetele, dar și începuturile internetului.
- Millennials (1980–1994)
Generația care a crescut odată cu internetul. Sunt adaptabili, orientați spre colaborare și pun mare preț pe echilibrul dintre muncă și viața personală.
- Generația Z (1995–2009)
Primii adevărați nativi digitali. Pentru ei, tehnologia e instinctivă. Sunt rapizi în gândire, autentici și obișnuiți să se adapteze constant.
- Generația Alpha (2010–2024)
Copiii lumii hiperconectate. Învăță aplicații educaționale de mici, folosesc realitate augmentată și interacționează natural cu roboți sau AI.
- Generația Beta (2025–2039)
Va fi primul grup care va trăi complet într-o societate dominată de automatizare și inteligență artificială — în educație, sănătate, transport, muncă și divertisment. Pentru ei, tehnologia avansată va fi pur și simplu normalitatea de zi cu zi.

Sursa: Atlas Geografic
Sursa foto/rowebmedia.ro




