Actualitate
Astăzi se împlinesc 178 de ani de la nașterea academicianului botoșănean Dimitrie Brândză
La data de 22 octombrie 1846, se năștea în satul Bivolu, azi Viișoara, din județul Botoșani, Dimitrie (Demetrius) Brândză, medic, naturalist și botanist român, membru titular al Academiei Române, cel care a fondat Grădina Botanică din București, care astăzi îi poartă numele.
Născut pe plaiuri moldovene, după ce termină cursurile Academiei Mihăilene, Dimitrie Brândză absolvă pe cele ale Facultăţilor de Ştiinţe Naturale şi Medicină ale Universităţii din Paris, obţinând doctoratul, în 1869.
La începutul carierei, Dimitrie Brândză activează ca medic şi profesor de botanică la Universitatea din Iaşi.
Este numit custode al Muzeului de Medici şi Naturalişti din Iaşi şi are ocazia să studieze colecţiile muzeului de floră a Moldovei.
În 1874, este transferat la Universitatea din Bucureşti, la catedra de ştiinţe naturale, desfăşurând o activitate multilaterală. Aici studiază colecţiile lui Dimitrie Grecescu, un alt fost director al grădinii botanice.
În 1875 începe să dezvolte colecţia botanică a Facultăţii de Ştiințe Naturale, iar un an mai târziu este ales membru al Societăţii Geografice Române.
În 1879, în calitate de membru al Academiei Române îşi publică integral studiile, iar în 1882 obţine de la ministrul educaţiei, Petre S. Aurelian, dreptul de a înfiinţa o secţie botanică la Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din Bucureşti.
Pasiunea pentru botanică este concretizată în 1882 când se desparte de catedra de istorie naturală a Facultăţii de Ştiinţe pentru a rămâne profesor de botanică la o catedră nou formată cu această ocazie.
În această perioadă, Dimitrie Brândză elaborează manuale de zoologie, botanică şi geologie.
Este numit profesor şi director al Grădinii Botanice.
În 1884, un incendiu distruge întreaga colecţie de plante de la Muzeul de Istorie Naturală, ceea ce determină guvernul să aloce fonduri pentru înfiinţarea unei grădini botanice la Cotroceni. De menţionat că grădina botanică din acea perioadă era poziţionată între Palatul Universităţii şi Biserica Rusă.
În 1885 sunt începute primele lucrări la noua grădină din Cotroceni, fiind ridicată clădirea institutului botanic şi amenajate grădinile din preajma sa.
Este preocupat, de asemenea, de problemele sănătăţii publice, publicând lucrări despre folosirea unor plante în medicină şi despre trichineloză.
În 1895, Dimitrie Brândză moare la Slănic Moldova, la numai 49 de ani.
Printre operele lăsate de Dimitrie Brânză se numără:
- „Considerations sur les ovaires inferes” (1867);
- „Note sur le plusieurs Roses du Menyanthee” (1869);
- „Histoire botanique et therapeutique des Gentianees employees en medecine” (teza de doctorat în medicină, Paris, 1869);
- „Curs elementar de istorie naturală” în 3 părţi, Iaşi, 1873;
- „La nouvele ecole ou l’influence de travaux du professeur Baillon”, Iaşi, 1874;
- „Notă asupra originei botanice şi a afinităţilor terapeutice a noului medicament Jaborandi”, Bucureşti, 1875;
- „Fragmente din florea României”, Bucureşti, 1876;
- „Numirile vulgare ale plantelor” (Revista literară şi ştiinţifică, Bucureşti, 1876;
- „Prodromul florei române”, 1879-1883;
- „Vegetaţia României şi exploatării ei” (Analele Academiei române, seria a II-a, sectia a II-a, 1881);
- „Vegetaţiuniea Dobrogei” (Analele Academiei Române, 1884);
- „Contribuţiuni noui la florea României” (Analele Academiei Române, seria a II-a, tom XI, 1889);
- „Plante noui pentru florea Dobrogei”, (Analele Academiei Române, seria II, tom. XI, 1889);
- „Florea descriptivă a Dobrogei” (1891).
Sursa foto:
Actualitate
Aflat în străinătate, un bărbat și-a amenințat partenera de viață printr-o aplicație de mesagerie
La data de 6 august 2026, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 8 Flămânzi au emis ordin de protecție provizoriu față de un bărbat, de 46 de ani, pentru faptul că, în timp ce se afla pe teritoriul altui stat, și-ar fi amenințat partenera, prin intermediul unor mesaje transmise printr-o aplicație de mesagerie, creându-i acesteia o stare de temere.
Ordinul de protecție a fost emis pe o perioadă de 5 zile, iar bărbatul are obligația de a nu reveni la domiciliul comun, întrucât trebuie să păstreze o distanță de 50 de metri față de locuință și față de partenera sa.
Mai mult decât atât, a fost dispusă și măsura monitorizării electronice, urmând ca acestuia să îi fie montat un dispozitiv de monitorizare la revenirea în țară.
În situația în care nu sunt respectate aceste obligații, se vor demara cercetări pentru infracțiunea de încălcare a ordinului de protecție, iar față de bărbat poate fi dispusă o măsură privativă de libertate.
Măsurile de siguranță care se pot lua în cazul violenței în familie
Măsurile de siguranţă au ca scop eliminarea stării de pericol public şi prevenirea infracţionalităţii în general.
Astfel, Legea nr. 217/2003 Rep., pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, prevede instituirea Ordinului de protecţie. Potrivit prevederilor art.23, ordinul de protecţie reprezintă hotărârea emisă de instanţa de judecată cu caracter provizoriu, prin care aceasta dispune, la solicitarea unei persoane a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei, una sau mai multe dintre următoarele măsuri/obligaţii/interdicţii:
- evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
- reintegrarea victimei, și după caz, a copiilor în locuința familiei;
- obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de copiii acesteia sau față de alte rude ale acesteia, ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ ale victimei.
- interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau orice alt mod cu victima.
Victima violenței în familie se poate adresa:
- Poliției pentru a depune o plângere;
- unei unități spitalicești, pentru a primi îngrijiri medicale;
- Medicului legist pentru a obține certificat medico legal;
- Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului pentru a beneficia de servicii sociale complexe, mai ales în cazul în care sunt implicați copiii victimei.
Sursa foto: sursazilei.ro
Actualitate
Șoferiță cu mult tupeu: a fost reținută de polițiști pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului
La data de 6 august 2026, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 3 Hlipiceni au emis ordonanță de reținere pentru 24 de ore, pe numele unei femei, de 49 de ani, din comuna Todireni, cercetată pentru comiterea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului.
În urma probatoriului administrat, s-a stabilit faptul că, în aceeași zi, aceasta ar fi condus un autoturism, în localitatea Todireni, fiind sub influența băuturilor alcoolice.
La testarea cu aparatul etilotest a rezultat o valoare de 1,43 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Femeia a fost reținută pentru 24 de ore și introdusă în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Botoșani.
Sursa foto: tvrinfo.ro
Actualitate
Știați că oamenii care trăiesc astăzi sunt împărțiți în generații distincte? (foto)
Fiecare grup a fost modelat de evenimentele, tehnologiile și mentalitățile timpului în care a crescut — de la oameni marcați de războaie până la copii care învață cu ajutorul inteligenței artificiale.
- Generația Silențioasă (1926–1945)
Formată în anii crizei și ai conflictelor mondiale, această generație a învățat disciplina, economia și respectul pentru tradiții. Sunt oameni discreți, stabili și extrem de muncitori.
- Baby Boomers (1946–1964)
Au venit pe lume în perioada de prosperitate de după război. Optimiști și dedicați carierei, mulți dintre ei au lucrat o viață întreagă în același loc.
- Generația X (1965–1979)
Crescuți între analog și digital, sunt independenți, pragmatici și adesea sceptici. Au prins televizoarele cu tub, casetele, dar și începuturile internetului.
- Millennials (1980–1994)
Generația care a crescut odată cu internetul. Sunt adaptabili, orientați spre colaborare și pun mare preț pe echilibrul dintre muncă și viața personală.
- Generația Z (1995–2009)
Primii adevărați nativi digitali. Pentru ei, tehnologia e instinctivă. Sunt rapizi în gândire, autentici și obișnuiți să se adapteze constant.
- Generația Alpha (2010–2024)
Copiii lumii hiperconectate. Învăță aplicații educaționale de mici, folosesc realitate augmentată și interacționează natural cu roboți sau AI.
- Generația Beta (2025–2039)
Va fi primul grup care va trăi complet într-o societate dominată de automatizare și inteligență artificială — în educație, sănătate, transport, muncă și divertisment. Pentru ei, tehnologia avansată va fi pur și simplu normalitatea de zi cu zi.

Sursa: Atlas Geografic
Sursa foto/rowebmedia.ro




