Stiri nationale
Armata României va achiziţiona în acest an tehnică militară modernă de aproape 14 miliarde lei
Armata României va avea alocată, prin prevederile proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2025, suma de 42,755 mld. lei (2,24 % din PIB), din care 37,121 mld. lei (1,94 % din PIB) la sursele de finanţare „Buget de stat” şi „Credite externe”, transmite instituţia militară printr-un comunicat de presă.
Din bugetul total repartizat, fonduri în cuantum de 13,791 mld. lei (32,25%) sunt planificate pentru achiziţia de echipamente majore cu destinaţie militară. Art. 39 al proiectului de lege amintit prevede alocarea pentru apărare a creditelor bugetare reprezentând maximum 2,5 % din PIB, în funcţie de stadiul derulării programelor de înzestrare ale Ministerul Apărării Naţionale.
Referitor la priorităţile anului 2025, în domeniul achiziţiilor de tehnică militară modernă, ministrul Angel Tîlvăr a amintit sistemele de rachete antiaeriene cu bătaie scurtă şi foarte scurtă SHORAD/VSHORAD, „Maşina de luptă a infanteriei pe şenile” (MLI), „Sistem de armament individual tip NATO”, sistemele moderne de comandă-control pentru eşaloane de tip batalion, brigadă şi divizie (C4I cu capabilităţi ISTAR), „Transportor blindat pentru trupe – Etapa a II-a”, navele de patrulare maritimă şi modernizarea fregatelor T22R.
Ministrul apărării naţionale, Angel Tîlvăr, a prezentat marţi, 4 februarie, membrilor comisiilor de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, reunite în şedinţă comună la Palatul Parlamentului, bugetul propus pentru MApN în proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2025.
Angel Tîlvăr a arătat, în intervenţia sa, că „bugetul MApN proiectat pentru anul 2025 este mai mare decât cel de anul trecut, fiind elaborat în contextul prudent şi echilibrat rezultat din Planul Fiscal agreat de Guvernul României cu Comisia Europeană, care prevede un complex de măsuri în vederea reducerii deficitului bugetar la un nivel sustenabil”.
Ministrul apărării naţionale a subliniat că execuţia bugetară din anul precedent s-a situat foarte aproape de 100 la sută, ceea ce a demonstrat capacitatea instituţiei de a administra eficient resursele alocate. De asemenea, prin proiectul de buget prezentat, România îşi respectă angajamentele asumate în cadrul Alianţei cu privire la alocarea resurselor pentru apărare.
„Este al nouălea an consecutiv în care România alocă minimum 2 la sută din PIB pentru apărare şi în care peste 30 la sută din bugetul MApN este destinat înzestrării. De asemenea, este un buget care ţine cont de situaţia de securitate din proximitatea României şi de apartenenţa ţării noastre la structurile aliate ale NATO şi la misiunile UE”, a declarat Angel Tîlvăr.
Ministrul a arătat că bugetul prezentat spre adoptare Parlamentului permite MApN onorarea obligaţiilor asumate de România la organizaţiile internaţionale (bugetele comune NATO, NSPA etc.), precum şi finanţarea în condiţii corespunzătoare a misiunilor Armatei României, inclusiv susţinerea unor efective semnificative în teatrele de operaţii din Bosnia-Herţegovina, Kosovo, Polonia, Bulgaria, Slovacia, Lituania, Republica Centrafricană şi Marea Mediterană, sub egida NATO şi a UE.
Cheltuielile de personal (inclusiv plata pensiilor militare şi a indemnizaţiilor prevăzute în proiectul de buget la Titlul IX – Asistenţă socială) au fost dimensionate corespunzător şi acoperă toate nevoile din acest punct de vedere, a mai spus Angel Tîlvăr. În context, ministrul a subliniat că, în baza unui complex de măsuri destinate creşterii capacităţii de retenţie la nivelul personalului încadrat şi a atractivităţii profesiei militare, MApN a înregistrat, în anul 2024, un sold pozitiv la nivelul raportului intrări-ieşiri în/din sistem, de peste 6.400 de persoane (militari şi personal civil).
În context, a fost precizat că proiecţia alocărilor bugetare pentru perioada 2025-2028 va asigura cadrul pentru un ritm susţinut al modernizării Armatei României, atât în ceea ce priveşte achiziţiile de echipamente militare, cât şi a infrastructurii (inclusiv cea medicală şi de învăţământ).
Angel Tîlvăr a subliniat preocuparea permanentă a instituţiei pentru a angrena la maximum posibil industria naţională de apărare – atât cea cu capital majoritar de stat, cât şi cu capital privat în derularea programelor de înzestrare cu tehnică şi armament de ultimă generaţie.
„Toate programele de achiziţie iniţiate de MApN, precum şi cele care sunt în pregătire, sunt aliniate prevederilor OUG nr. 124/2023 privind derularea operaţiunilor de cooperare tehnologică şi industrială în domeniile apărării şi securităţii, ceea ce creează premisele pentru implicarea operatorilor economici din industria naţională de apărare în cadrul principalelor programe de înzestrare derulate de Ministerul Apărării Naţionale”, a arătat ministrul Angel Tîlvăr.

Sursa: monitorulapararii.ro
Stiri nationale
Litoralul românesc, o destinație sigură, susține șeful Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor
După o lună de controale, reprezentanții Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor au ajuns la concluzia că serviciile sunt mai bune în acest sezon pe litoralul românesc.
Peste 200.000 de turiști se află zilele acestea în stațiunile de la malul mării, fapt ce se vede și în numărul mare de clienți aflați la restaurantele și cluburile din zonă, potrivit romania-actualitati.ro
Litoralul românesc este sigur, susține Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, care, după o lună de controale, a ajuns la concluzia că serviciile sunt mai bune în acest sezon.
- Cu toate acestea, neregulile nu au dispărut în totalitate, iar inspectorii ANPC au dat peste 800 de amenzi, în valoare de 4,5 milioane de lei.
Șeful ANPC, Csaba Békési, a declarat că scopul principal rămâne prevenția și educarea operatorilor și le recomandă românilor să aleagă litoralul de la noi, potrivit Radio România Constanța
Csaba Békési: „Litoralul românesc este o destinație sigură, mai ales în contextul economic și geopolitic existent. Este o destinație care, din punct de vedere financiar, este mult mai potrivită decât orice altă destinație. De multe ori, eu, ca sociolog, nu înțeleg cât de ușor putem să achităm o notă de 30 de euro și cât de scump ni se pare o notă de 150 de lei. Am văzut foarte multe exemple de „așa da”. Merită toată aprecierea noastră să ajungă informația la cât mai mulți consumatori, astfel încât alegerea să fie clară: litoralul românesc.”
Sursa foto: romania-actualitati.ro
Economie
Sesiune de depunere a proiectelor cu finanțare pentru energie în agricultură
În perioada 15 iunie – 14 august se desfășoară cea de-a treia sesiune de depunere a proiectelor în cadrul Schemei de ajutor pentru sprijinirea investiţiilor în capacităţi de producere a energiei din surse regenerabile destinate autoconsumului în sectorul agricol, industria alimentară și domeniul îmbunătăţirilor funciare.
Pentru această sesiune este disponibil un buget total de 265 de milioane de euro, potrivit Ministerului Agriculturii.
De asemenea, se precizează faptul că solicitanţii pot depune mai multe proiecte, dacă investiţiile vizează locuri de producţie diferite, dar cu încadrarea în limita sumei de 20 de milioane de euro pentru fiecare beneficiar.
Sursa foto: pexels.ro
Economie
La sfârşitul lunii august, şoferii vor putea circula pe autostradă direct de la Bucureşti până la Bacău
Autostrada Moldovei prinde contur. Peste doar trei luni, la sfârşitul lunii august, şoferii vor putea circula pe autostradă direct de la Bucureşti până la Bacău. Directorul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Cristian Pistol, a anunţat că lucrările pe lotul Răcăciuni – Bacău au ajuns deja la un stadiu fizic de aproape 75%, potrivit romania-actualitati.ro
Constructorul român a mobilizat pe şantier un număr record de 1.500 de muncitori şi 600 de utilaje, lucrând în ritm alert pentru a recupera întârzierile provocate de ploile torenţiale de la mijlocul acestei luni.
La finalul verii, noul tronson de peste 60 de kilometri dintre Adjud şi Bacău va fi conectat la reţeaua deja existentă. În total, Moldova va avea o legătură rapidă de peste 310 kilometri de autostradă continuă până la Bucureşti.
Cea mai complexă lucrare de pe acest traseu este viaductul de la kilometrul 83, o structură impresionantă de peste un kilometru lungime, unde constructorii montează deja tablierul metalic.
Proiectul, în valoare de peste 1,6 miliarde de lei, este finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Reziliență.
Sursa foto: Economica.net




