Social
Prin noua lege a salarizării, Ministerul Muncii intenţionează diminuarea discrepanţelor în sistemul bugetar
Ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura-Oprescu, i-a asigurat, joi, 6 iunie 2024, la Eforie Nord, pe participanţii la întrunirea Consiliului Naţional al Blocului Naţional Sindical (BNS), că înainte de a fi trimis spre aprobare în Guvern, proiectul noii legi a salarizării va fi supus încă o dată consultării cu sindicaliştii, astfel încât „lucrurile să fie clare”, potrivit stiripesurse.ro
„Cu privire la noua lege a salarizării, am finalizat această parte a dialogului social încă de pe data de 15 martie. Să ştiţi că nu vom finaliza legea înainte de a mai avea încă o dată o consultare cu dumneavoastră, deci nu vom face asta din birou, plecând de la faptul că dacă v-am consultat în etapa preliminară este suficient. Nu. Deci înainte de a avea forma pe care să o înaintăm în Guvern pentru a fi aprobată, încă o dată, atât cu reprezentanţii ministerelor care sunt angajatori, dar şi cu dumneavoastră, reprezentanţii salariaţilor, încă o dată vom vedea proiectul, de aşa manieră încât lucrurile să fie clare”, a declarat ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, conform stiripesurse, care citează AGERPRES.
Prin noua lege a salarizării, Ministerul Muncii intenţionează diminuarea discrepanţelor mari care există în prezent cu privire la salarizarea celor care lucrează în sistemul bugetar.
„Precizez că noi, Ministerul Muncii, ne dorim ca de data aceasta să nu mai avem o aplicare etapizată a noii legi. Considerăm că şi din cauza acestei aplicări etapizate, deşi Legea 153 a plecat bine, am ajuns în situaţia în care astăzi avem mari discrepanţe în ceea ce priveşte salarizarea în sistemul bugetar. Apoi, din păcate, din 2017 până acum au fost peste 200 de acte normative care au modificat Legea 153 în Parlament şi din cauza aceasta iarăşi avem situaţii diferite care au dus la diferenţe foarte mari în ce priveşte salarizarea în sistemul public”, a spus Simona Bucura-Oprescu.
Propuneri prevăzute în proiectul noii legi a salarizării
Un maxim de sporuri de 20% pe fiecare ordonator de credite, propunere de grilă pentru administraţia publică locală, precum şi acordarea sporului de performanţă sunt propuneri prevăzute în proiectul noii legi a salarizării.
„Ce ne propunem prin noua lege: ne dorim să fim cât mai aproape de principiul echităţii, în al doilea rând, de asemenea, un angajament pe care şi l-a luat România este că maximul de sporuri pe fiecare ordonator de credite va fi de 20%, în al treilea rând, vrem grilă şi pentru administraţia publică locală, pentru că după cum ştiţi în administraţia publică locală, prin hotărâre de consiliu judeţean, respectiv de consiliu local, se stabileşte nivelul de salarizare până la nivelul maxim – până la indemnizaţia viceprimarului. În noua lege, venim şi cu propunere de grilă pentru administraţia publică locală şi, nu în ultimul rând, o parte care mie îmi place foarte mult şi pe care insist să o facem cum trebuie, este cea legată de sporul de performanţă, de a avea la fiecare salariu o parte fixă şi o parte variabilă de aşa manieră încât să nu fie suficient să intri în sistem şi să poţi motiva pe cei care în domeniul lor chiar reuşesc şi care sunt buni şi aduc ceva în plus pentru România, pentru că până la urmă, fiecare acolo unde suntem, prin munca noastră facem lucrurile bine inclusiv pentru întreaga societate românească”, a mai spus ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu.
Consiliul Naţional al BNS, la care participă peste o sută de delegaţi sindicali, are loc pe 6 şi 7 iunie la Hotelul ”Petrolul” din Eforie Nord, întrunire în cadrul căreia este supus spre evaluare şi aprobare raportul de activitate al confederaţiei pentru perioada noiembrie 2023 – mai 2024 şi raportul financiar.
De asemenea, este analizat planul de măsuri pentru promovarea negocierilor colective şi sunt stabilite priorităţile BNS pentru perioada următoare.
Sursa foto: ProArges.ro
Social
Majoritatea românilor se confruntă cu o situaţie financiară fragilă, pe fondul creşterii costului vieţii şi al incertitudinilor economice
Aproape opt din zece români au redus cheltuielile neesenţiale în prima parte a acestui an, iar peste jumătate au amânat achiziţiile importante, pe fondul creşterii costului vieţii şi al incertitudinilor economice, arată un sondaj realizat de tbi bank în aprilie, preluat de Agerpres și citat de ziarullumina.ro
„(…) Pentru a face faţă presiunilor financiare din ultimele luni, peste 77% dintre ei au luat decizia să reducă drastic cheltuielile neesenţiale, iar aproape 57% au amânat achiziţii importante”, arată sondajul realizat pe un eşantion de 1.006 angajaţi la nivel naţional.
Imaginea de ansamblu arată o stabilitate financiară fragilă, în care majoritatea românilor resimt o deteriorare sau stagnare a situaţiei personale. Astfel, aproape 40% dintre respondenţi spun că situaţia lor este stabilă, dar mai slabă decât anul trecut, în timp ce aproape un sfert o percep ca fiind neschimbată. De cealaltă parte, peste 13% declară că se confruntă cu o situaţie instabilă şi mai dificilă decât anul trecut.
„Capacitatea românilor de a-şi acoperi cheltuielile curente rămâne în acest context limitată. Aproape 48% dintre respondenţi spun că veniturile le acoperă cheltuielile lunare doar la limită, în timp ce aproape 30% reuşesc să le acopere complet şi să mai rămână cu bani”, susţin autorii sondajului.
Sursa foto: pexels.com/ziarullumina.ro
Actualitate
Anunţ pentru pensionarii Casei Judeţene de Pensii Botoşani care își încasează pensia prin cont bancar
Vineri 9 ianuarie 2026, au fost operate și validate transferurile prin intermediul Trezoreriei Botoşani, astfel că, luni, 12 ianuarie 2026, în cursul după-amiezei vor fi alimentate conturile pensionarilor de către bănci.
Actualitate
Ministrul Muncii: Comisioanele pentru pensiile plătite la Poștă sunt de 10 ori mai mari decât pentru cele virate pe card
Statul plăteşte comisioane de zece ori mai mari pentru distribuirea pensiilor în numerar, în comparație cu cele pentru plata pe card, a declarat zilele trecute ministrul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, Petre-Florin Manole. Oficialul a anunţat lansarea unui program destinat încurajării trecerii voluntare la plata electronică.
„Comisioanele pe care le plătim la Poştă astăzi sunt de 10 ori mai mari decât comisioanele pe care le plătim prin bancă atunci când plătim pensiile”, a spus ministrul Muncii, explicând diferenţa majoră dintre costurile suportate la nivel bugetar.
Potrivit ministrului Muncii, distribuţia pensiilor este în prezent împărţită în mod egal între cele două modalităţi, cu peste jumătate dintre pensionari care primesc banii pe card şi jumătate care primesc banii în numerar, de la poştaş.
„Pentru jumătatea pe card am plătit până la sfârşitul lui septembrie 6 milioane de lei comisioane bancare, pentru jumătatea pe cash am plătit comisioane la Poştă 60 de milioane de lei”, a precizat ministrul Muncii, potrivit Agerpres.
Ministerul Muncii va lansa un program de promovare a plății pensiilor pe card
În acest context, Ministerul Muncii va demara un program de promovare a plăţii pensiilor pe card, fără a introduce obligaţii.
„Vom începe un program prin care să promovăm, fără să obligăm pe nimeni, încă o dată. Ar fi util cât mai mulţi pensionari să accepte plata pensiei pe card. În Uniunea Europeană, în 2025, sper că nu pare exotic nimănui. E normalitate”, a subliniat ministrul Muncii, citat de radioromania.ro
De asemenea, Florin Manole a legat măsurile referitoare la modernizarea sistemului de plată a pensiilor de politicile care sprijină creşterea numărului de locuri de muncă.
„De câte ori mă auziţi vorbind despre ANOFM şi subvenţii pentru noi angajaţi? Să înţelegeţi, cum e şi corect, că vorbim despre noi contribuţii la sistemul de pensii. Înseamnă, deci, că genul ăla de programe e un sprijin pentru angajaţi şi un sprijin pentru angajatori, dar şi un sprijin pentru pensionari”, a mai punctat ministrul Muncii.
Sursa foto: Economedia




