Actualitate
Vești importante pentru pensionari, se primesc mai mulți bani pe baza noului calcul
Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a finalizat normele de aplicare pentru noua lege a pensiilor, care ar urma să intre în vigoare din toamnă.
Orele suplimentare, primele în bani și cel de al 13-lea salariul vor fi luate în calcul la stabilirea pensiei, susține Daniel Baciu, președintele CNPP, într-o declarație făcută Știrilor ProTv, preluată de site-ul stiripesurse.ro
În acest moment, peste 95 la sută din dosarele celor aproape 5 milioane de pensionari din România au fost introduse în sistemul electronic.
Autoritățile trebuie să îmbunătățească sistemul informatic pentru recalcularea tuturor pensiilor, deoarece cu o formulă nouă de calcul, vor putea fi eliminate toate diferențele care există în prezent între pensionari.
Prin noua formulă de calcul, autoritățile se angajează să elimine discrepanțele existente între beneficiarii de pensii
Conform noii legi, pensia va fi determinată prin multiplicarea punctului de referință, evaluat la 81 de lei, cu numărul total de puncte acumulate de salariat pe parcursul carierei sale. Aceasta include contribuțiile plătite la bugetul de asigurări sociale, sporurile și orele suplimentare, acolo unde este cazul.
„Legiuitorul a spus foarte clar să se valorifice sporurile acordate sporadic de-a lungul activității, adică vorbim de acele sporuri care nu aveau un caracter permanent – mă refer la acordul global, care era o formă de remunerare înainte de 1989, mă refer la prime și premii care s-au acordat fie la final de an, acum ele nu se iau în calcul, dar noi am considerat că ele trebuie luate în calculul pensiei”, a declarat Daniel Baciu, președintele CNPP.
Impactul acestor modificări ar fi de aproximativ 10 miliarde de lei
Pentru moment, Casa Națională de Pensii Publice cunoaște veniturile brute ale tuturor angajaților începând cu aprilie 2001, respectiv salariile de bază, bonusurile și primele pe care angajatorii sunt obligați să le transmită lunar către ANAF.
„Cei din 2001, vorbim de acele sporuri care sunt suplimentar față de salariul de bază pe care noi deja îl avem, ele se pot aduce de la angajatori, acolo unde fiecare și-a desfășurat activitatea, este vorba despre o adeverință care este foarte clar stipulate în lege prin anexa de la lege – prin care să se facă acea mențiune că s-a contribuit la sistem”, a menționat Daniel Baciu.
În situațiile excepționale, în care s-a pierdut carnetul de muncă sau angajatorul nu mai există, legea prevede că datele vor fi preluate din arhiva electronică a caselor de pensii.
Recalcularea programată în septembrie ar urma să aibă un impact de aproximativ 10 miliarde de lei, susțin oficialii de la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.
Deși nu se prevăd modificări în legislația actuală referitoare la pensiile de urmaș sau de invaliditate, există schimbări semnificative în ceea ce privește pensia anticipată. Autoritățile au redus penalizările aplicate pentru cei care doresc să iasă mai devreme din câmpul muncii. Potrivit noilor prevederi, persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv pot solicita pensie anticipată cu până la 5 ani înainte de vârsta standard de pensionare.
Sursa foto: Spynews.ro
Actualitate
Icoana făcătoare de minuni a Sfântului Ioan Botezătorul de la Mănăstirea Gorovei, simbol al credinței ortodoxe românești (foto)
Mănăstirea Gorovei, situată în județul Botoșani, în apropierea localității Vârful Câmpului, este unul dintre cele mai vechi și mai cunoscute locuri de pelerinaj din nordul Moldovei, fiind strâns legată de cinstirea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul și de icoana sa făcătoare de minuni.
Așezământul monahal poartă hramul „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” și reprezintă de peste două secole un important centru de spiritualitate ortodoxă, atrăgând anual mii de credincioși din toate regiunile țării.
Originea mănăstirii este legată de o tradiție veche păstrată în memoria locală și în documentele bisericești. Potrivit acesteia, pe locul actualului așezământ a existat o poiană aflată pe moșia Mănăstirii Dragomirna. În prima jumătate a secolului al XVIII-lea, monahul Avramie a început aici viața pustnicească și a ridicat o bisericuță de lemn între anii 1740–1742. Locul a fost ales deoarece aici fusese descoperită o icoană a Sfântului Ioan Botezătorul, ascunsă în pământ, fapt considerat de credincioși un semn providențial. Descoperirea icoanei a dus la formarea unei comunități monahale și la întemeierea mănăstirii.
De-a lungul timpului, mănăstirea s-a dezvoltat și a fost extinsă. În prima jumătate a secolului al XIX-lea a fost construită biserica mare de zid, care a înlocuit treptat vechiul lăcaș din lemn. Lucrările au fost susținute de arhimandriții Macarie Jora și Vitalie Lemnea, iar noua biserică a devenit centrul vieții religioase din așezământ.
Faima Mănăstirii Gorovei este însă legată în primul rând de icoana făcătoare de minuni a Sfântului Ioan Botezătorul. Aceasta este considerată unul dintre cele mai prețuite odoare religioase din Moldova. Potrivit tradiției, icoana ar fi fost ascunsă în vremuri tulburi și descoperită în mod minunat pe locul unde avea să fie ridicată mănăstirea. În jurul ei s-a dezvoltat o puternică evlavie populară, iar numeroși pelerini vin să se închine și să se roage pentru sănătate, ajutor și întărire sufletească.
Documentele bisericești arată că icoana este realizată în stil neobizantin, cu influențe rusești. Nu se cunoaște cu exactitate autorul sau locul în care a fost pictată, însă se știe că în anul 1834 a fost îmbrăcată în argint aurit prin contribuția unor binefăcători. Sfântul Ioan Botezătorul este reprezentat în chip de înger, cu aripile strânse, ținând un filacter pe care este înscris îndemnul evanghelic la pocăință: „Pocăiți-vă, căci s-a apropiat împărăția cerurilor”. Întreaga compoziție artistică este bogat ornamentată și reflectă respectul deosebit acordat icoanei de-a lungul generațiilor.
În tradiția ortodoxă locală, icoana este considerată făcătoare de minuni. De-a lungul secolelor au fost consemnate numeroase mărturii despre ajutorul primit de credincioși în urma rugăciunilor rostite înaintea ei. Aceste relatări au contribuit la transformarea Mănăstirii Gorovei într-un important loc de pelerinaj din nordul României. În fiecare an, la sărbătorile dedicate Sfântului Ioan Botezătorul, mii de persoane participă la slujbele oficiate aici și se închină icoanei, considerată un adevărat simbol al mănăstirii.
Viața monahală de la Gorovei a traversat perioade dificile, inclusiv anii regimului comunist, însă obștea a reușit să păstreze neîntreruptă tradiția rugăciunii și a slujirii.
După 1990, mănăstirea a cunoscut un proces amplu de restaurare și înnoire, fiind refăcute clădiri, consolidată infrastructura și îmbunătățite condițiile pentru pelerini. În prezent, așezământul continuă să fie un reper spiritual important al județului Botoșani și al întregii Moldove.
Mănăstirea Gorovei nu este doar un monument religios și istoric, ci și un loc unde credința populară, tradiția monahală și patrimoniul ortodox se întâlnesc într-un mod deosebit. Icoana Sfântului Ioan Botezătorul, care a stat la originea întemeierii sale, rămâne până astăzi centrul vieții duhovnicești a mănăstirii și principalul motiv pentru care credincioșii continuă să ajungă aici din toate colțurile țării. Prin istoria sa de aproape trei secole, prin atmosfera de liniște și rugăciune și prin renumita icoană făcătoare de minuni, Mănăstirea Gorovei ocupă un loc aparte între marile vetre monahale ale Moldovei.

Sursa: facebook/Puterea Cuvintelor
Sursa foto: Silviu Foca
Actualitate
Ziua Universală a Iei, un simbol al identității românești, al feminității, al tradiției și al legăturii dintre trecut și prezent
Astăzi sărbătorim Ziua Universală a Iei!
Poate cea mai frumoasă piesă vestimentară creată vreodată de români, ia nu este doar o cămașă tradițională, ci o adevărată carte de identitate cusută cu acul și firul.
Celebrată în fiecare an pe 24 iunie, de Sânziene, Ziua Universală a Iei a pornit din România și a ajuns să fie marcată pe toate continentele. În sate, orașe, muzee, ambasade și comunități românești din întreaga lume, oameni de toate vârstele îmbracă astăzi ia în semn de respect pentru moștenirea lăsată de strămoșii noștri.
Fiecare ie spune o poveste. Modelele cusute pe mâneci și pe piept nu au fost alese întâmplător. Soarele, stelele, spicul grâului, pomul vieții sau crucea aveau semnificații profunde și transmiteau dorințe de sănătate, belșug, protecție și credință.
Puțini știu că frumusețea iei românești a impresionat și marile personalități ale lumii. Celebrul pictor francez Henri Matisse i-a dedicat în 1940 tabloul „La Blouse Roumaine”, contribuind la transformarea acestei piese de port popular într-un simbol recunoscut internațional.
În anul 2022, un nou motiv de mândrie a venit odată cu înscrierea artei cămășii cu altiță, specifică României și Republicii Moldova, în patrimoniul cultural imaterial UNESCO.
Ia a traversat războaie, schimbări politice, mode și generații. A rămas însă aceeași: un simbol al identității românești, al feminității, al tradiției și al legăturii dintre trecut și prezent.
Astăzi, când vedeți o ie, priviți-o ca pe mai mult decât un obiect vestimentar. În fiecare cusătură se ascund sute de ani de istorie, muncă, credință și suflet românesc.
Sursa: facebook/Cronici Românești
Sursa foto: călătoriileioanei.ro
Actualitate
Naşterea Sf. Proroc Ioan Botezătorul (Sânzienele sau Drăgaica)
Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, cunoscută în popor ca Sânzienele sau Drăgaica, este prăznuită anual pe 24 iunie. Această zi marchează atât un important eveniment religios, cât și o străveche sărbătoare a naturii, a recoltei și a fertilității.
Biserica sărbătorește nașterea Înaintemergătorului și Botezătorului Domnului, eveniment relatat în Evanghelia după Luca. Ioan s-a născut în chip minunat, din părinți înaintați în vârstă (Zaharia și Elisabeta).
Așadar naşterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul este un eveniment biblic pe care-l sărbătorim astăzi. Sfântul Evanghelist Luca ne relatează că în timpul regelui Irod trăia un preot Zaharia, „din ceata preoţească a lui Abia”, care era căsătorit cu Elisabeta, „din fiicele lui Aaron”, adică din seminție preoțească iudaică. Din Evanghelia de la Luca ştim că „erau amândoi drepţi înaintea lui Dumnezeu, umblând fără prihană în toate poruncile şi rânduielile Domnului. Dar nu aveau nici un copil, deoarece Elisabeta era stearpă şi amândoi erau înaintaţi în zilele lor” (Luca 1, 6-7).
În timp ce Zaharia slujea la Templul din Ierusalim, are parte de o anghelofanie şi primeşte vestea de la Arhanghelul Gavriil că rugăciunea lui a fost ascultată şi Elisabeta, femeia lui, îi va naşte un fiu, pe care trebuie să-l numească Ioan. Acesta „va fi mare înaintea Domnului; nu va bea vin, nici altă băutură ameţitoare şi încă din pântecele mamei sale se va umple de Duhul Sfânt. Şi pe mulţi din fiii lui Israel îi va întoarce la Domnul Dumnezeul lor. Şi va merge înaintea Lui cu duhul şi puterea lui Ilie, ca să întoarcă inimile părinţilor spre copii şi pe cei neascultători la înţelepciunea drepţilor, ca să gătească Domnului un popor pregătit” (Luca 1, 15-17). În loc să se bucure de această veste, Zaharia are o reacţie raţională închistată într-o înţelegere simplistă a lucrurilor.
Văzând neîncrederea lui Zaharia, mesagerul Domnului, Arhanghelul Gavriil, îi dă un semn prin care să îndrepte necredinţa lui: „Iată, vei fi mut şi nu vei putea să vorbeşti până în ziua când vor fi acestea, pentru că n-ai crezut în cuvintele mele, care se vor împlini la timpul lor” (Luca 1, 20). Spre deosebire de el, soţia sa, Elisabeta, se bucură când constată că a zămislit la vârsta ei înaintată, dar timp de mai multe luni a tăinuit acest lucru, fapt consemnat de Evanghelist prin reacţia ei plină de credinţă faţă de puterea lui Dumnezeu: „Că aşa mi-a făcut mie Domnul în zilele în care a socotit să ridice dintre oameni ocara mea” (Luca 1, 25).
Elisabeta l-a născut pe Sfântul Proroc Ioan, iar când se pune problema ce nume să primească copilul, se întâmplă o altă minune. Iată ce relatează Sfântul Luca: „Iar când a fost în ziua a opta, au venit să taie împrejur pruncul şi-l numeau Zaharia, după numele tatălui său. Şi răspunzând, mama lui a zis: Nu! Ci se va chema Ioan. Şi au zis către ea: Nimeni din rudenia ta nu se cheamă cu numele acesta. Şi au făcut semn tatălui său cum ar vrea el să fie numit. Şi cerând o tăbliţă, el a scris, zicând: Ioan este numele lui. Şi toţi s-au mirat. Şi îndată i s-a deschis gura şi limba şi vorbea, binecuvântând pe Dumnezeu” (Luca 1, 59-64).
Zaharia îşi capătă darul vorbirii atunci când se arată ascultător față de cuvântul lui Dumnezeu trimis lui prin Arhanghelul Gavriil şi credincios faţă de planul divin, de aceea primeşte şi darul prorociei pe lângă cel al vorbirii şi vesteşte că fiul său va fi „proroc al Celui Preaînalt” şi va merge înaintea feţei Domnului, ca să gătească căile Lui şi „să dea poporului Său cunoştinţa mântuirii întru iertarea păcatelor lor” (Luca 1, 76-77). În prorocia lui Zaharia avem sinteza misiunii de Înaintemergător al Domnului pe care o va împlini fiul său.
Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul este o minune care prevesteşte naşterea cea mai presus de fire a Domnului nostru Iisus Hristos. Astăzi, noi sărbătorim Nașterea minunată a Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, cel care este Înaintemergătorul Domnului nostru Iisus Hristos, întruchipare a smereniei, a vieţii curate, a iubitorului și propovăduitorului pocăinței, a ascetului prin excelenţă, în care regăsim arhetipul vieții monahale.
Sursa: ziarullumina.ro
-
Actualitatecu 3 zile in urmaMihai Eminescu: „Nu noi suntem stăpânii limbii, ci limba este stăpâna noastră.”
-
Actualitatecu 2 zile in urmaLegenda Sânzienelor, una dintre cele mai frumoase și misterioase povești din folclorul românesc
-
Actualitatecu 17 ore in urmaNaşterea Sf. Proroc Ioan Botezătorul (Sânzienele sau Drăgaica)
-
Politicăcu 3 zile in urmaÎncep audierile miniştrilor din Guvernul Veştea în comisiile de specialitate
-
Actualitatecu 2 zile in urmaBeneficiile pentru sănătate a unui consum mai mare de alimente bogate în fibre
-
Actualitatecu 4 ore in urmaZiua Universală a Iei, un simbol al identității românești, al feminității, al tradiției și al legăturii dintre trecut și prezent
-
Actualitatecu 3 ore in urmaIcoana făcătoare de minuni a Sfântului Ioan Botezătorul de la Mănăstirea Gorovei, simbol al credinței ortodoxe românești (foto)
-
Evenimentcu 3 ore in urmaAteliere de scriere creativă pentru copii și adolescenți la Memorialul Ipotești!




