Educație
Ce schimbări majore aduc noile planuri-cadru după care vor învăţa liceenii de anul viitor
Noile planuri-cadru pentru învăţământul liceal au fost publicate în transparenţă decizională pe site-ul Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi vor rămâne în consultare publică până la data de 26 iunie 2025.
Criticile şi sugestiile sunt aşteptate la adresa consultare@rocnee.ro, iar după adoptarea acestor planuri-cadru, urmează elaborarea programelor, realizarea manualelor şi formarea cadrelor didactice, potrivit ziarullumina.ro
Primii elevi care vor învăţa după noile planuri-cadru sunt cei care finalizează acum clasa a VII-a şi vor intra la liceu în anul şcolar 2026-2027. Astfel, primul bacalaureat care va fi susţinut pe baza acestor planuri-cadru va fi cel din anul 2030.
Ministrul interimar al educaţiei şi cercetării, Daniel David, a motivat că schimbările sunt necesare în contextul în care, la nivel liceal, „conţinuturile şi manualele sunt depăşite de vremuri, planurile-cadru nu se înscriu în logica curriculară modernă”, iar metodele de predare „nu au mai fost îmbogăţite semnificativ cu noile evoluţii tehnologice şi didactice în domeniu”.
Ministrul a subliniat, totodată, că este necesar să fie păstrat un echilibru între discipline pentru a asigura formarea eficientă a celor opt competențe-cheie, accentuate rațional, în funcție de filieră/profil/ specializare:
- competenţe de limbă/comunicare (alfabetizare);
- competenţe multilingvistice;
- competenţe STEM (ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică); competenţe digitale;
- competenţe de viaţă (personale/sociale/de a învăţa să învăţăm); competenţe civice;
- competenţe antreprenoriale;
- competenţe de expresie şi sensibilitate culturală.
Ce schimbări majore aduc noile planuri-cadru
Printre schimbările majore anunţate se numără „revenirea în curriculumul de la nivel liceal a gramaticii, istoriei şi geografiei dedicate ţării”. De asemenea, Limba latină este reintrodusă la Filiera Teoretică (Uman şi Filologie) în toţi anii de liceu.
Pentru Filiera Real, specializarea „Matematică-Informatică”, elevii vor avea ore în plus la Matematică, Informatică, Biologie, Istorie şi Geografie, iar la specializarea „Ştiinţe ale naturii”, Fizica rămâne cu acelaşi număr de ore, în timp ce Chimia şi Biologia vor avea o oră în plus.
La Profilul Uman – specializarea „Ştiinţe sociale” – disciplina socio-umană, Limba şi literatura română şi Limba modernă I au fiecare două ore în plus, pe parcursul ciclului liceal, în timp ce la specializarea „Filologie” câte două ore în plus au fost trecute în dreptul disciplinelor Limba şi literatura română şi Limba modernă I.
„Disciplinele legate de stilul de viaţă sănătos, autocunoaşterea şi autoreglarea psihologică, sportul în echipă şi arte vor fi obligatoriu prezentate în oferta şcolii către elevi (aceştia având apoi, desigur, opţiunea de a le alege sau nu). Educaţia antreprenorială este integrată cu disciplina obligatorie de economie şi vor fi incluse unităţi de învăţare explicite în disciplina de consiliere şi orientare”, a explicat ministrul Daniel David.
Pe lângă varianta standard, ministrul a propus pentru pilotare şi o variantă de plan-cadru care „încurajează mai mult descentralizarea şi personalizarea educaţiei la nivel de unitate şcolară şi elevi”, ministerul oferind asistenţă de specialitate în realizarea unui plan pe care şcoala îşi propune să-l piloteze.
Astfel, pe site-ul ministerului, edu.ro, pot fi consultate atât proiectul standard de ordin privind aprobarea planurilor-cadru, cât şi cel dedicat pilotării.
Sursa foto: Edupedu
Educație
„Asta nu e medicină!” Discurs manifest al unei absolvente a Universității de Medicină și Farmacie din Iași
Claudia Ciobanu, șefa seriei A de la specializarea Asistență Medicală Generală din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași a ales să vorbească despre ceea ce, în opinia sa, nu a funcționat în cei patru ani de facultate chiar la festivitatea de absolvire.
În fața profesorilor, a conducerii universității, a colegilor, dar și a familiilor prezente, momentul care trebuia să fie unul festiv, s-a transformat într-un adevărat semnal de alarmă.
La început, aceasta le-a mulțumit părinților, prietenilor și tuturor celor care au sprijinit-o.
Apoi, tonul discursului s-a schimbat complet, iar tânăra s-a adresat direct conducerii facultății, căreia i-a cerut să facă schimbări.
„Haideți să încercăm să facem lucrurile să meargă și să fie bine pentru toată lumea”, a spus aceasta.
Cea mai șocantă parte a discursului a venit atunci când Claudia Ciobanu a vorbit despre practica din spitale. Potrivit absolventei, studenții ar avea nevoie de mai multă implicare și experiență reală, nu doar de cursuri teoretice. Apoi a rostit fraza care a atras imediat atenția.
„Nu este în regulă să stăm uneori cu orele, sprijinind pereții în spitale, fără să ne bage nimeni în seamă. Asta nu este Medicină.”
Afirmația a fost primită cu reacții puternice și a început să circule rapid în mediul online.
Însă criticile nu s-au oprit aici. Claudia Ciobanu a vorbit și despre condițiile în care învață o parte dintre studenți. Ea a amintit că mulți plătesc taxe de școlarizare an după an și a susținut că, în ciuda acestui lucru, unele amfiteatre sunt într-o stare deplorabilă, care le pune viețile în pericol.
„Nu este normal ca jumătate dintre noi să plătească, an de an, taxă și, totuși, uneori să stăm în amfiteatre care aproape cad peste noi”, a declarat absolventa.
Mesajul său nu a fost doar unul critic, ci și unul plin de speranță.
Tânăra și-a exprimat dorința ca noua Facultate de Științele Sănătății să aducă schimbări reale pentru viitorii studenți.
Aceasta a afirmat în fața audienței că își dorește ca următoarele generații să poată afirma, cu încredere și mândrie, că au terminat facultatea și că se simt pregătite pentru profesie, pentru că, în opinia sa, mulți dintre actualii absolvenți nu simt că sunt suficient de pregătiți pentru a intra direct în câmpul muncii.
Discursul a stârnit numeroase reacții tocmai pentru că a fost rostit într-un moment în care majoritatea absolvenților aleg să vorbească despre reușite și împliniri, și mai puțin despre neajunsuri.
Este important de precizat că afirmațiile privind pregătirea practică, condițiile de studiu și nivelul de pregătire al absolvenților reprezintă opiniile exprimate public de Claudia Ciobanu în cadrul discursului său de absolvire.
Sursa foto: Știri de Cluj
Educație
Oferta educațională a Extensiei universitare Botoșani a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, sesiunea de admitere 2026 (foto)
În acest an, candidații pot opta pentru două programe de studii organizate la Botoșani:
- Licență – Administrație publică (ID) cu activități organizate în weekend și cu 25 de locuri cu taxă.
- Master – Negocieri – Relații publice (IF) cu activități didactice desfășurate modular și cu 7 locuri la buget și 20 de locuri cu taxă; acesta este primul program de masterat din domeniul științelor economice organizat la Extensia universitară Botoșani.
Introducerea programului de masterat reprezintă o etapă importantă în dezvoltarea ofertei universitare disponibile la Botoșani și răspunde interesului manifestat de absolvenți și de reprezentanți ai mediului instituțional și economic local pentru continuarea studiilor la nivel de masterat.
- Înscrierile se desfășoară în perioada 13–18 iulie 2026, prin platforma: https://eadmitere.uaic.ro.
Activitățile Extensiei universitare Botoșani și informațiile despre admitere, programele de studii și alte inițiativele pot fi consultate pe următoarele rețelele sociale:
- Facebook – https://www.facebook.com/extensiaUAIClaBT,
- LinkedIn – https://www.linkedin.com/company/uaic-botosani/
- Instagram – https://www.instagram.com/uaic_botosani/.

Educație
Încep emoțiile pentru mii de elevi: start în susţinerea examenelor naţionale. Mult succes!
Mii de elevi se află în faţa celor mai importante examene din viaţa lor: Bacalaureatul şi Evaluarea Naţională.
Probe de evaluare a competenţelor lingvistice și digitale
Luni, 8 iunie 2026, vor debuta, pentru absolvenţii de liceu, probele de evaluare a competenţelor lingvistice în limba română, cele într-o limbă de circulaţie internaţională, respectiv evaluarea competenţelor digitale.
Tot de luni, elevii claselor a VIII-a se vor putea înscrie la examenul de Evaluare Naţională, care se va desfăşura în intervalul 22-26 iunie 2026.
Prima sesiune a examenului de bacalaureat începe luni, 8 iunie, cu evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, proba A, continuând până în data de 10 iunie inclusiv. Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională (proba C) este programată în perioada 11-12 iunie, iar competenţele digitale (proba D) vor fi evaluate între 15 şi 17 iunie.
Probele de competenţe sunt „notate” cu niveluri de competenţă care nu influenţează media finală a examenului, însă sunt obligatorii pentru obţinerea diplomei de bacalaureat.
Elevii vor fi evaluaţi de o comisie formată din doi profesori şi, potrivit procedurii de desfăşurare, nu se admite schimbarea biletului de examen.
„În cazul în care candidaţii refuză să răspundă la întrebările formulate, se consideră că nu au susţinut proba A, respectiv proba B”, se arată în documentul Ministerului Educaţiei şi Cercetării (MEC). În consecinţă, candidaţii nu vor mai putea participa la probele scrise, care sunt programate astfel: Limba şi literatura română – 29 iunie, proba E.c obligatorie a profilului – 30 iunie, respectiv proba E.d la alegere a profilului şi specializării – 2 iulie.
Totodată, MEC asigură condiţii de egalizare a şanselor pentru candidaţii cu deficienţe de vedere, deficienţe de auz şi tulburări de neurodezvoltare. Astfel, la proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, „elevii cu dizabilităţi primesc un set aparte de bilete”, iar la probele A şi B, aceştia „pot beneficia, la cerere, de prelungirea cu 10 minute a timpului necesar pentru pregătirea răspunsului, respectiv a timpului de susţinere a răspunsului”, potrivit ziarullumina.ro
Primele rezultate vor fi afişate pe 7 iulie, până la ora 12.00, în aceeaşi zi urmând a fi depuse cereri pentru vizualizarea lucrărilor scrise şi depunerea contestaţiilor, care va fi posibilă şi în zilele de 8 şi 9 iulie. Rezultatele finale ale primei sesiuni a bacalaureatului vor fi comunicate în data de 13 iulie.
Când susțin probele scrise absolvenții de gimnaziu
Absolvenţii de gimnaziu se vor putea înscrie la Evaluarea Naţională în perioada 8-12 iunie, urmând a susţine probele scrise în zilele de 22 iunie – Limba şi literatura română, 24 iunie – Matematică şi 26 iunie – Limba şi literatura maternă.
Pe 1 iulie vor fi afişate primele rezultate, candidaţii la Evaluarea Naţională având posibilitatea, ca şi colegii lor mai mari care susţin bacalaureatul, să solicite vizualizarea lucrărilor scrise.
Potrivit metodologiei, vor vedea lucrarea individual, în prezența unei persoane desemnate de comisia centrului de examen, care nu va avea voie să facă aprecieri referitoare la conţinut, să facă fotografii ori să elibereze copii tipărite sau digitale.
MEC precizează că vizualizarea lucrării nu obligă candidatul să depună contestație, așa cum nici depunerea unei contestaţii nu este condiţionată de vizualizarea lucrării. Totuşi, elevii care contestă nota trebuie să semneze o declarație prin care iau la cunoștință că nota poate crește sau scădea după recorectare, arată ziarullumina.ro
Sursa foto: Ziarul de Iasi




